UNESCO a înscris Muntele Olimp din Grecia pe Lista Patrimoniului Mondial, recunoscând cel mai înalt munte al ţării pentru valoarea sa naturală şi culturală excepţională, anunţă ekathimerini.com.
Decizia a fost adoptată în unanimitate în cadrul celei de-a 48-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, desfăşurată la Busan, în Coreea de Sud, ceea ce face ca Olimpul să fie unul dintre puţinele situri din lume desemnate drept patrimoniu mondial mixt, atât pentru importanţa sa culturală, cât şi pentru cea naturală.
Muntele Olimp, printre cele mai bogate zone ale Europei din punct de vedere al biodiversităţii
Venerat în mitologia greacă drept locuinţa celor 12 zei olimpieni, Muntele Olimp este totodată una dintre cele mai bogate zone ale Europei din punctul de vedere al biodiversităţii. Masivul găzduieşte aproape 2.000 de specii de plante, inclusiv zeci de specii care nu se găsesc nicăieri altundeva pe Pământ, precum şi numeroase specii rare de animale sălbatice.
Prin această înscriere, numărul siturilor din Grecia aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO ajunge la 21, dintre care trei sunt situri mixte. Oficialii greci au salutat desemnarea, apreciind că reprezintă o recunoaştere internaţională de referinţă, care va consolida eforturile de conservare şi va creşte vizibilitatea la nivel mondial a unuia dintre cele mai emblematice peisaje ale ţării.
Muntele Olimp, rol central în mitologia greacă antică
Puţine locuri ocupă un rol atât de central în mitologia greacă antică precum Muntele Olimp. Se spune că aici şi-a stabilit Zeus curtea după ce l-a detronat pe tatăl său, Cronos, într-un război de 10 ani care a pus capăt domniei titanilor.
Pe unul dintre vârfurile mai joase ale Muntelui Olimp, săpăturile arheologice au scos la iveală un sanctuar în aer liber, cele mai vechi descoperiri datând din perioada elenistică, care s-a întins între anii 323 î.Hr. şi 30 î.Hr. Conform nominalizării iniţiale a Greciei la UNESCO, se crede că acest sanctuar este cel menţionat de filosoful şi istoricul antic Plutarh, care, în secolul al II-lea, a scris despre procesiuni către unul dintre vârfurile Olimpului pentru sacrificii de animale aduse lui Zeus.
Muntele şi-a păstrat semnificaţia religioasă până în epoca creştină
Muntele şi-a păstrat semnificaţia religioasă până în epoca creştină. Se consideră că o capelă situată pe vârful Profetului Ilie, la 2.803 metri, este cea mai înaltă capelă din lumea ortodoxă creştină. Cheile Enipeas ale muntelui adăpostesc ruinele unei mănăstiri fondate în 1542, iar o plimbare de aproximativ 20 de minute de acolo duce la Peştera Sfântă a Sfântului Dionisie, o capelă construită într-o peşteră din care izvorăşte un mic izvor, despre care se crede că are apă sfinţită.
Grecia a demarat procesul de recunoaştere a Muntelui Olimp ca sit al Patrimoniului Mondial în 2014, înscriindu-l pe Lista provizorie — primul pas obligatoriu în orice procedură de nominalizare. Lista provizorie este locul în care ţările includ siturile pe care le pot nominaliza oficial în următorii cinci până la zece ani.
