Paștele Blajinilor este o sărbătoare tradițională românească, dedicată pomenirii celor morți și legăturii dintre cei vii și cei plecați. Are loc la o săptămână după Paște, în lunea de după Duminica Tomii.
Semnificația principală a acestei zile este una spirituală. Este considerată „Paștele morților”, moment în care credincioșii își amintesc de rudele și apropiații decedați, merg la cimitir, aprind lumânări și dau de pomană. Prin aceste gesturi, se păstrează legătura simbolică cu cei plecați și se consideră că sufletele acestora sunt ajutate. Paștele este sărbătoarea vieții și a Învierii, în timp ce Paștele Blajinilor este o continuare simbolică a acestei bucurii, orientată către cei care nu mai sunt printre noi.
Sărbătoarea îmbină elemente creștine cu tradiții populare mai vechi. În credința populară, „blajinii” sunt ființe blânde sau suflete ale celor morți, care trăiesc într-o lume nevăzută și nu știu data Paștelui. Din acest motiv, oamenii vestesc simbolic această sărbătoare, de exemplu prin aruncarea cojilor de ouă roșii pe apă. În această zi, oamenii curăță mormintele celor dragi, participă la slujbe religioase și împart alimente cum ar fi ouă roșii, cozonac sau pască.
Când se sărbătorește Paștele Blajinilor
Paștele Blajinilor nu are o dată fixă, fiindcă este legat direct de sărbătoarea Paștelui. În mod tradițional, se ține la o săptămână după Paște, mai exact în lunea de după Duminica Tomii. Cu alte cuvinte, la opt zile după Înviere este marcată această zi dedicată celor morți, cunoscută și ca „Lunea morților”. De exemplu, în anul 2026, Paștele ortodox este sărbătorit pe 12 aprilie, iar Paștele Blajinilor are loc pe 20 aprilie.
Tradiții și obiceiuri de Paștele Blajinilor în România
Paștele Blajinilor este una dintre cele mai emoționante sărbători din tradiția românească, pentru că aduce împreună memoria celor plecați și grija celor rămași. Obiceiurile păstrate din bătrâni sunt simple, dar pline de semnificație. În această zi, oamenii merg la cimitir pentru a curăța mormintele, a le aranja cu flori și a aprinde lumânări. Se aprinde și tămâie, gest considerat o formă de respect și pomenire pentru cei adormiți.
Preoții oficiază slujbe la morminte, iar familiile se roagă pentru sufletele celor plecați. După slujbă, bucatele sunt sfințite și împărțite. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este împărțirea de alimente. Oamenii dau de pomană ouă roșii, cozonac, pască sau vin. În multe locuri, familiile întind mese chiar în cimitir sau în apropierea bisericii, ca un mod simbolic de a petrece Paștele împreună cu cei plecați.
Se spune că în această zi sufletele morților se întorc printre cei vii și „gustă” din darurile oferite în numele lor. Din acest motiv, oamenii lasă firimituri sau picături de vin pe pământ. În unele zone, cojile de ouă roșii sunt aruncate pe apă pentru a duce vestea Învierii către blajini.
Ce se dă de pomană la Paștele Blajinilor
La Paștele Blajinilor, pomana este cea mai importantă fiind legată de credința că darurile ajung simbolic la sufletele celor plecați. Oamenii pregătesc coșuri cu alimente și le împart în cimitir, după slujba de pomenire. Cele mai des oferite sunt ouăle roșii, simbol al Învierii, alături de cozonac și pască, preparate specifice Paștelui. Acestea nu lipsesc aproape niciodată din pachetele de pomană.
Pe lângă acestea, se mai oferă colivă, care simbolizează viața de după moarte în tradiția creștină, dar și vin roșu, folosit în ritualul religios. În funcție de zonă, oamenii mai împart fructe, dulciuri, colaci, plăcinte sau alte mâncăruri gătite, toate pregătite cu grijă și duse la biserică pentru a fi sfințite înainte de a fi oferite.
Un obicei vechi spune că pomana se dă mai ales celor nevoiași, dar și rudelor sau celor prezenți la cimitir, care rostesc în locul celor morți salutul pascal. Pe lângă alimente, în unele zone se oferă și vase, prosoape sau lumânări, ca daruri simbolice pentru sufletul celui pomenit.
Obiceiuri și superstiții populare
Sunt numeroase credințe și superstiții de Paștele Blajinilor. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este acela de a anunța blajinii că a venit Paștele, prin aruncarea cojilor de ouă roșii pe apă. Se crede că acestea ajung într-o lume nevăzută, unde trăiesc sufletele blajinilor, care altfel nu ar ști când să sărbătorească Învierea.
O altă credință spune că, în această zi, sufletele morților se întorc printre cei vii. Din acest motiv, oamenii lasă firimituri sau mâncare pe pământ, considerând că cei plecați „gustă” din ele. Există și o serie de interdicții respectate în multe zone. Nu este bine să speli, să faci curățenie sau să muncești prin curte, deoarece aceste activități ar putea tulbura liniștea sufletelor întoarse în această zi.
În același timp, tradiția spune că nu trebuie să vorbești de rău pe cei morți, pentru că acest lucru poate aduce necazuri sau ghinion. În unele sate, se crede că blajinii sunt ființe blânde care se roagă pentru cei vii, iar oamenii trebuie să le arate respect prin liniște, rugăciune și pomeni.
Citește şi: Un muncitor care lucra la canalizare a murit după ce s-a surpat pe el un mal de pământ
