La baza nefericirii și neîncrederii în sine se află modul în care vorbim cu noi înșine. Felul în care vorbeșți cu ține în gând dictează modul în care te simți, în care acționezi și adesea modul în care te privesc ceilalți, potrivit Andreearaicu.
Zi de zi, suntem într-un permanent dialog cu noi înșine. Și de cele mai multe ori, fără să realizăm, ne vorbim urat, lipsit de respect sau chiar cu ura. Dacă ai spune cu voce tare ceea ce gândeșți despre ține uneori, probabil ai fi șocată de ce auzi.
De aceea, secretul fericirii nu vine din exterior, ci din interiorul tău și îl vei descoperi numai atunci când schimbi felul în care interacționezi cu ține.
Cuvintele pe care le alegem au un puternic efect asupra felului în care vedem lumea și pe noi înșine. Afirmații aparent simple, precum „nu-mi stă bine cu nimic azi” sau unele mai grave precum „Nu pot să fac nimic cum trebuie” ne afectează ziua așa cum norii întunecați afectează o zi senină.
Pentru a te bucură de viață, pentru a vedea adevăratele oportunități pe care ți le oferă, trebuie să renunți la dialogul negativ cu ține, să înlocuieșți afirmațiile negative cu unele pline de compasiune, sinceritate și afecțiune. Făcând asta, îți vei schimbă radical viață. Vei avea mai multă încredere în ține, vei reduce stresul și anxietatea și vei înțelege mai bine sentimentele tale și pe ale celorlalți. Nu este ușor să faci o astfel de schimbare. Necesită timp și exercițiu.
Iată șase fraze negative des întâlnite pe care oamenii și le spun, dar și alternativele cu care ar trebui să fie înlocuite:
1. În loc să spui „Sunt un idiot”,
Ar trebui să spui „Nu înțeleg acest lucru acum”
Această este o expresie pe care oamenii și-o spun des, potrivit specialistului Cynthia Kane, instructor de meditație și mindfulness. „Sunt” în asociere cu o descriere negativă nu face altceva decât să indice o stare permanentă în mintea noastră. Nu vei ajunge nicăieri cu un astfel de limbaj pe care ți-l adresezi și nici nu ai oportunitatea de a te dezvoltă. De fiecare dată când afirmi o astfel de descriere nerealistă, o faci să devină parte din ține. Dacă îți repeți asta suficient de des, vei ajunge să o crezi. Iar problema este aceea că apoi nu îți permiți să fii mai mult de atât. Dar dacă înlocuieșți o astfel de descriere cu un limbaj relativ precum „Nu înțeleg asta acum” sau „Mă comport greșit acum”, lași loc pentru schimbare și observi modul în care te simți.
2. În loc să spui „Ar fi trebuit să fiu/ să fac/ să obțîn asta până acum”,
Spune „Aș fi putut să fiu/să fac/să obțîn asta acum și am ales să fac altceva în schimb”
Atunci când nu ne ridicăm la așteptările pe care le avem de la noi înșine, apar adesea cele mai aspre cuvinte pe care ni le adresăm. Gândește-te la modul în care îți vorbeșți în gând atunci când nu reușeșți să faci ceva ce ți-ai propus.
Acest tip de gândire negativă implică ideea că ceea ce eșți acum nu este suficient de bun. Poți schimbă abordarea dacă înlocuieșți „ar fi trebuit” cu „aș fi putut”: „Aș fi putut să fiu căsătorită până acum, dar aleg să mă concentrez asupra carierei” sau „Aș fi putut să am locuința mea până acum, dar aleg să investesc în dezvoltarea mea”.
De asemenea, când observi că ai o astfel de gândire negativă despre ține și crezi că nu ți-ai atins scopurile inițiale, întreabă-te „Este posibil că situația prezența să fie mai bună decât ce am plănuit inițial?” Ai putea fi surprinsă să descoperi că nerespectarea planului ți-a adus alte oportunități.
3. În loc să spui „Este numai vină mea”
Spune „Am avut un rol în această situație și sunt responsabilă numai pentru deciziile și acțiunile mele”
Un astfel de dialog negativ cu ține însăți apare atunci când îți asumi responsabilitatea pentru acțiunile altora sau pentru o întreagă situație. Consideri că ceea ce fac sau spun alții este o reacție față de ține. Adevărul este că ceilalți sunt responsabili pentru cuvintele și faptele lor așa cum și tu eșți responsabilă pentru ale tale. Scopul este să observi cu obiectivitate situația și să înțelegi rolul pe care l-ai avut, dar fără să preiei întreagă povara asupra ta.
4. În loc să spui „Nu ar fi trebuit niciodată să fac …”
Spune „Dacă acel lucru nu s-ar fi întâmplat, eu nu aș fi învățat/întâlnit/descoperit etc.”
Regretul generează adesea un dialog negativ cu ține însăți. Apare atunci când priveșți în trecut, la lucrurile pe care le-ai făcut sau pe care nu le-ai făcut, și te judeci aspru pentru acțiunile tale sau lipsa lor. Scopul este să cauți beneficiile neașteptate, chiar dacă durează ani să le descoperi. Gândește-te la beneficiile din prezent ale evenimentelor din trecut: „Dacă acest lucru nu s-ar fi întâmplat, nu aș fi învățat/întâlnit/descoperit etc.”.
5. În loc să spui „Ei cred despre mine că sunt … ”
Spune „Acțiunile lor nu înseamnă nimic despre mine”
Atunci când presupui că știi ceea ce cred sau simt alții despre ține, îți imaginezi că gândurile și sentimentele lor sunt negative și te judeci aspru din această cauza. Cu alte cuvinte, eșți de acord cu presupunerile negative pe care le faci, chiar dacă nu au nicio baza reală. Presupunerile noastre reflectă cel mai adesea ceea ce credem despre noi înșine, mai puțîn ceea ce cred alții.
Secretul modificării acestui limbaj negativ este să te concentrezi asupra faptelor și realității în orice situație și să observi cu atenție orice poveste negativă pe care mintea ta o creează în jurul acelei situații. Nu ai de unde să știi ce crede sau simte cineva; concentrează-te asupra a ceea ce știi că este adevărat. În loc să spui „Crede că nu sunt suficient de bun”, gândește-te numai la acțiunea în sine. Astfel, afirmația devine „Nu m-a invitat să fac parte din echipa lui. Tot ceea ce înseamnă este că nu m-a invitat să fac parte din echipa lui, nimic mai mult sau mai puțîn.”
6. În loc să spui „De ce nu pot să fiu și eu că ei?”
Spune „Ei se descurcă foarte bine; există suficient bine în lume pentru noi toți”
Atunci când ne comparăm cu ceilalți, vedem ceva ce ei dețîn sau o trăsătură pe care o au și ne judecăm pe noi înșine dintr-o poziție de inferioritate, deci considerăm că nu suntem la nivelul lor.
Specialistul Cynthia Kane numește acest obicei „compararea interiorului tău cu exteriorul altcuiva”. Cu alte cuvinte, dacă tu compari felul în care te simți în interior cu felul în care o persoană pare la exterior, vei fi întotdeauna în dezavantaj. Comparându-ne cu alții, nu facem altceva decât să ne provocăm suferință. Iar acest obicei își are rădăcinile în ideile societății asupra a ceea ce este important. Cine definește ce este atractivitatea? Cum poate fi definită inteligență?
De fiecare dată când îți dai seama că te compari cu cineva, schimbă abordarea și încearcă să descoperi care sunt diferențele dintre ține și persoană respectivă și ce anume va face pe fiecare dintre voi să fiți unici. În loc să priveșți viață că pe o competiție, privește-o că pe o cooperare.
