24.8 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinSuperstiţii şi rânduieli pentru Săptămâna Luminată

Superstiţii şi rânduieli pentru Săptămâna Luminată

(Foto: emaramures.ro)
(Foto: emaramures.ro)

Săptămâna Luminată, care urmează imediat Duminicii Paştelui, păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri şi superstiţii şi, conform tradiţiei creştine, în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restricţii, scriu jurnaliştii de la adevarul.ro. În popor se crede că, prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului, iar porţile Edenului rămân deschise de la Înviere până la Duminica Tomei.

Lunea din Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Paştelui, este considerată ca fiind ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia populară spune că în această zi trebuie să stropeşti casa cu agheazmă şi să dai de băut la rude. Conform revistei Superstiţiilor, în unele zone se merge cu obiceiul “udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Albă şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor: 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, două lumânări se aprind la toate cele patru capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, legat de aceasta, legendele spun că Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă. Vinerea Scumpă este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui.

Rânduieli bisericeşti speciale în Săptămana Luminată

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici nu ţin post până duminică, iar tradiţia spune că, după cel mai lung post de peste an, urmează cea mai puţin restrictivă săptămână pentru creştini, se arată într-un articol publicat pe site-ul TVR. În Săptămâna Luminată preoţii poartă veşminte albe, iar uşile altarului rămân deschise, nu se fac metanii şi nu se îngenunchează.

În această perioadă, slujbele Biserici sunt deosebite de cele din restul anului. Toate cântările şi citirile din aceasta perioadă fac referire directă la Învierea din morţi a Mântuitorului. Slujbele sunt mai frumoase prin această bucurie a Învierii de care sunt inundate toate rânduielile liturgice. Chiar şi slujba înmormântării celor care au adormit în timpul acestei săptămâni, e diferită de rânduiala obişnuită.

Începând din Duminica Paştelui şi până la Înălţarea Domnului, la Liturghie se cântă Axionul Paştilor „Îngerul a strigat …”, iar credincioşii se salută cu cuvintele „Hristos a înviat!” şi răspund „Adevarat a inviat!”

În această săptămană nu se fac parastase sau slujbe speciale pentru cei care au murit, aceste slujbe fiind reluate după Duminica Tomii.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS