În România există o peşteră care, potrivit unor cercetări recente, ar „adăposti“ unele dintre cele mai vechi vestigii ale prezenţei umane descoperite în Europa. Este vorba despre mai multe urme de tălpi găsite de antropologi undeva în Munţii Pădurea Craiului, urme care ar avea o „vârstă“ de peste 36.000 de ani.
Locul cu pricina este peştera Ciur-Izbuc, aflată în partea central-estică a județului Bihor. Potrivit unui articol publicat în ediţia electronică a cotidianului Daily Mail, aici au fost descoperite, în 1965, aproximativ 400 de urme de tălpi despre care s-a crezut, la acel moment, că ar fi fost ale unei familii formate dintr-un bărbat, o femeie şi un copil şi că ar fi avut o vechime de 10.000 – 15.000 de ani. S-ar părea însă că această estimare nu a fost corectă. Recent, oamenii de ştiinţă au datat cu ajutorul carbonului radioactiv două fosile de urs descoperite chiar sub stratul în care au fost găsite urmele de tălpi, iar noile analize sugerează faptul că umanoizii în cauză ar fi păşit în acele locuri în urmă cu 36.500 de ani.
Cele mai multe dintre cele 400 de urme de tălpi descoperite în 1965 au fost deteriorate. Au mai rămas doar 51, care pot fi în continuare investigate, iar analiza acestora arată că nu provin doar de la trei persoane, ci de la cel puţin şase, între care un copil. Potrivit antropologilor, aceşti oameni s-ar fi adăpostit în peşterea Ciur-Izbuc după o inundaţie. „Din păcate, urmele de tălpi care nu sunt deteriorate nu sunt suficiente pentru a măsura variabile referitoare la mişcare, cum ar fi, de exemplu, lungimea paşilor. Totuşi, cartografierea tridimensională a acestor urme permite cercetătorilor să realizeze o descriere mai precisă a mişcării oamenilor în interiorul peşterii“, au scris cercetătorii, într-un articol publicat în
Jurnalul American de Antropologie Fizică.
Oamenii de ştiinţă susţin că cercetările efectuate în domeniul antropologiei în Europa nu acopereau până la acest moment descoperiri care să dateze de mai mult de 33.000 de ani. Din acest motiv, noua datare cu radiocarbon reprezintă o descoperire excepţională, peştera Ciur-Izbuc aducând România în atenţia antropologilor din întreaga lume.
Urme de zeci de mii
de ani
Vestigiile antropologice descoperite în țara noastră se numără printre cele mai vechi descrise într-o publicaţie de specialitate cu tradiţie, însă există cercetători care cred cu tărie că au găsit astfel de urme de tălpi care sunt cu mult mai vechi. De exemplu, în 2011, o echipă de cercetători a anunţat că a găsit în Tanzania, la Engare Sero, urme umane care ar data de 120.000 de ani. Rezultatul acestor cercetări nu a fost publicat în reviste de specialitate, pentru că există specialişti care susţin că ar exista probleme în ceea ce priveşte autenticitatea urmelor din Tanzania.
Pe de altă parte, un grup de cercetători britanici a găsit la începutul acestui an urme de tălpi de umanoizi care ar avea o vechime de aproximativ 800.000 de ani. Această descoperire, făcută într-un estuar mlăştinos din Norfolk, a fost considerată drept „cea mai importantă de pe malurile insulei britanice“. Oamenii de ştiinţă cred că aceste urme găsite în Happisburgh sunt vestigii ale celor mai „bătrâni“ oameni din Europa de Nord, a căror prezenţă fusese semnalată până atunci doar de rămăşiţe de animale şi unelte din piatră. Dintre cele 50 de urme descoperite în Norfolk, doar 12 erau urme complete de tălpi şi doar la două se putea distinge foarte clar degetul mare. Se consideră că aceste amprente ale tălpilor ar fi aparţinut unui „grup format din cel puţin unul sau doi bărbaţi adulţi, cel puţin două femei adulte sau adolescente şi trei sau patru copii“, după cum au explicat cercetătorii care au făcut descoperirea.
