Câte dintre dumneavoastră nu vă plângeţi că nu vă mai vedeţi capul de treburi, iar soţul pare să nu se sinchisească să vă ajute? Ba, mai mult, nu se ocupă nici de copii.
Supernanny ar ridica din sprânceană dacă ar asista la următorul spectacol: acasă, tatăl nu mişcă un deget, în timp ce mama se ocupă de treburile casnice, de plimbările copiilor, de temele acestora, de jocuri, pedepse şi momentele de tandreţe.
Nu are timp
Este cufundat în muncă toată săptămâna, se întoarce acasă la ore târzii, iar în weekend are o mie de lucruri de făcut. Copiii spun că vor să stea cu tata şi de fiecare dată trebuie să găsiţi o nouă scuză pentru a-i justifica absenţa. Face orice pentru a scăpa de responsabilităţi, pentru a-şi trăi viaţa după bunul plac. Aşteptând ca el să se trezească, dumneavoastră vă mişcaţi contra cronometru şi aveţi impresia că vă creşteţi singură copiii. Este epuizant şi dezamăgitor. Altfel v-aţi imaginat viaţa de familie.
Are altceva mai bun de făcut
Schimbatul scutecelor, cititul poveştilor, drăgălăşeniile, răsfăţarea copiilor nu îl caracterizează. Soţul dumneavoastră a vrut să aibă copii, dar nu a promis niciodată că o să se ocupe de ei. Când este vorba să-i laude la rude şi prieteni sau să spună ce năzbâtii au mai făcut, este primul. Însă pentru sarcinile zilnice, contează sută la sută pe dumneavoastră. Domnul este mereu ocupat să repare calculatorul, să facă sport, să plimbe câinele, să spele maşina sau să iasă cu prietenii la bere. Iar dumneavoastră, în tot acest timp, nu vă mai vedeţi capul de treburi şi sunteţi prinsă între casă şi serviciu sau preocupată de băiţă, de teme, de masă, de ora de culcare.
Nu a fost pregătit să fie tată
Acesta este argumentul pe care vi-l aruncă în faţă atunci când vă plângeţi de indiferenţa sa faţă de proprii copii. Cum se poate să spui despre aceste creaturi minunate că nu au fost dorite? Ştiţi că, de fapt, îşi iubeşte copiii, dar îi este greu să revină pe poziţie: viaţa sa ar fi fost mult mai simplă dacă nu ar fi devenit tată.
Îşi vede rar copiii
Sunteţi despărţiţi sau divorţaţi de ceva vreme şi mereu se întâmplă acelaşi lucru: nu se ocupă de copiii săi. Aţi obţinut custodia copiilor, deci fostul soţ îi vede mai rar.
Un argument întemeiat
Oricare ar fi profilul său, bărbatul din viaţa dumneavoastră este imatur şi prea egoist ca să-şi dea seama de şansa pe care o are de a fi tată. După ce aţi făcut tot posibilul să-l apropiaţi de copii, însă nu observaţi nici un rezultat, nu vă rămâne decât să vă asiguraţi copiii că nu este vina lor dacă tata reacţionează în acest fel. Şi, fiţi mândră că, deşi viaţa dumneavoastră nu este perfectă, copiii sunt norocoşi să aibă o mamă iubitoare, prezentă în viaţa lor, care se îngrijeşte de ei şi de binele lor.
