Infarctul poate fi considerat o alertă şi nu o fatalitate, iar după întoarcerea acasă de la spital şi după eliminarea stresului provocat de acest accident cardiac, bolnavul trebuie să adopte câteva obiceiuri sănătoase pentru a îmbunătăţi capacitatea de funcţionare a inimii, potrivit linternaute.com, citat de site-ul www.meridianul.com.
Tutunul
Ţigara este un factor de risc major în producerea infarctului miocardic. Persoanele care fumează 20 de ţigări pe zi prezintă de 2,5 ori mai multe riscuri de a deveni victimele unui infarct decât un nefumător. Persoanele tinere nu sunt mai protejate decât cele mai în vârstă. Infarctul se poate produce şi la 30 de ani. De altfel, 80% dintre victimele unui infarct au mai puţin de 45 de ani şi sunt, în general, fumătoare.
După un infarct, abstinenţa definitivă nu poate fi decât benefică.
– La 20 de minute după ultima ţigară fumată, tensiunea arterială şi pulsul revin la limitele normale.
– La 24 de ore după ultima ţigară fumată, riscul de infarct începe să se diminueze.
– La un an de la ultima ţigară fumată, riscul de infarct este redus la jumătate.
În practică există mai multe metode de a renunţa la fumat, printre care se numără plasturii cu nicotină, însă se poate cere şi ajutorul medicului de familie.
Dieta alimentară
Mai multe studii ştiinţifice au demonstrat că regimul mediteranean reduce riscul de maladii cardiovasculare. Printre aceste studii se numără cel al profesorilor Serge Renaud şi Michel de Lorgeril (de la Lyon Heart Study). Aceştia au comparat două grupuri de pacienţi care suferiseră un infarct. Un grup a adoptat dieta mediteraneană, iar celălalt a adoptat o dietă normală, occidentală. La capătul a doi ani şi jumătate, cercetătorii au descoperit că în primul grup s-au înregistrat de trei ori mai puţine infarcturi decât în cel de-al doilea.
În regimul mediteranean se pune accentul pe fructe, legume, cereale, pâine, uleiuri vegetale, carne de pasăre şi peşte. Se evită brânzeturile şi lactatele, produsele de patiserie, grăsimile animale de tipul untului, carnea roşie şi mezelurile.
Dacă pacientul este supraponderal, diabetic sau are un nivel ridicat al colesterolului în sânge, se recomandă un regim de slăbire sub supravegherea medicului.
Sportul
Sedentarismul este un factor de risc cardiovascular, la fel ca hipercolesteremia şi tabagismul. Dacă nu este bine antrenat, muşchiul cardiac nu se mai contractă normal. Exerciţiile fizice moderate, sub supravegherea medicului, sunt recomandate pentru refacerea mai rapidă după un infarct miocardic. Se recomandă evitarea sporturilor violente. Nu se cere performanţă, ci rezistenţă.
Reluarea activităţilor fizice se face treptat şi sub supravegherea medicului.
Se recomandă plimbările, fotbalul, înotul şi ciclismul, sporturi care se practică regulat şi moderat. La acestea se adaugă urcatul scărilor, plimbatul câinelui, grădinăritul, bricolajul, menajul etc.
Tratamentul medicamentos
Medicii vor prescrie pacientului, după externare, o serie de medicamente care au rolul de a preveni recidiva. Tratamentul care nu este administrat regulat este ineficace şi poate fi chiar periculos şi nu se întrerupe fără avizul medicului.
De asemenea, medicul poate prescrie şi alte medicamente, în funcţie de factorii de risc: hipertensiune arterială, diabet, insuficienţă cardiacă etc.
Tratamentul impune şi abordarea unei atitudini pozitive şi responsabile.
Pacientul trebuie să se programeze regulat la medicul cardiolog şi să facă toate analizele care îi sunt prescrise. De asemenea, pacientul trebuie să fie atent la semnalele de alertă specifice infarctului şi să nu ezite să cheme un echipaj medical de urgenţă.
