Generalul mexican Santa Anna a ramas in istorie pentru sângeroasa batalie de la Alamo si pentru ca a executat aproape 400 de locuitori din Texas in timpul masacrului Goliad. Intensitatea si insistenta cu care a atacat trupele americane au fost doar doua dintre indiciile care au tradat o personalitate atât de puternica incât ar fi facut orice pentru a avea succes.
Mereu in cautarea unei ocazii de a urca pe scara sociala, Santa Anna s-a inrolat in armata spaniola in anul 1810, când Mexicul isi declarase independenta. Trei ani mai târziu, el s-a alaturat celeilalte tabere si a invatat sa fie crud, canalizându-si toata energia spre alungarea spaniolilor din Mexic.
Santa Anna a ramas in culisele vietii politice si militare, asteptând momentul potrivit sa intre pe scena. In anul 1833, când presedintele Mexicului a fost asasinat, Santa Anna a preluat frâiele puterii si s-a autoproclamat presedinte, impunând un regim dictatorial. Pentru ca poporul sa-l perceapa in continuare ca pe bravul salvator al Mexicului, dictatorul a inabusit orice semn de rebeliune, actionând si pentru a „anula“ independenta statului Texas, proclamata in anul 1836. Dupa aceste evenimente, Santa Anna a fost tinut ostatic in Statele Unite si a fost inlaturat de la putere, nu inainte de a semna un tratat prin care recunostea independenta statului Texas.
S-a intors in tara sa in anul 1837 si a planuit sa devina din nou presedinte. Anul urmator, trupele franceze au incercat sa invadeze Mexicul, iar Santa Anna nu a ezitat sa lupte. In timpul conflictului a fost ranit de un proiectil si a fost nevoie sa i se amputeze un picior. Vesnic in cautarea atentiei poporului, daca nu si a afectiunii, Santa Anna si-a „inmormântat“ piciorul cu onoruri militare. Desi a mai fost presedinte si in anul 1855, Santa Anna nu a mai reusit niciodata sa fie la fel de popular ca in vremurile de glorie, si a murit in anul 1876, in saracie si anonimat.
