Magazinele cu carti sunt, in ultima vreme, din ce in ce mai „sarace“ in clienti. Desi oferta unora este mai mult decât generoasa in ceea ce priveste diversitatea, craiovenii nu prea mai calca pragurile librariilor.
In libraria Thalia din Craiova, aflata la parterul Teatrului National „Marin Sorescu“, rafturile sunt ticsite cu carti. Nu a fost uitat nici un domeniu care ar putea prezenta interes pentru un potential client: carti pentru copii, cursuri pentru studenti, ultime aparitii in ceea ce priveste domeniul IT si, bineinteles, beletristica. Dar, pentru ca aparitiile de carte sunt mai putin mediatizate decât un album de muzica, de exemplu, craiovenii nu mai gasesc nimic incitant intr-o librarie; in afara de pasionatii de beletristica sau de studentii care au nevoie de cursuri pentru a promova un examen.
Asa se face ca dictionarele si cartile de specialitate sunt cele mai cautate. Preturile sunt destul de mari, acesta fiind unul dintre motivele pentru care clientii sunt atât de putini. „Preturile la dictionare variaza intre 500 si 700.000 de lei. Noul DEX (Dictionarul Explicativ al Limbii Române) si DOOM-ul (Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic) se achizitioneaza numai pe baza de comanda, cu un avans prealabil, din cauza pretului mare“, a explicat Laura Sulcea, angajata a librariei Thalia. „DEX-ul costa 899.000 de lei, iar DOOM-ul 598.500 de lei“, a adaugat aceasta.
Literatura beletristica – un lux
In ceea ce priveste beletristica, anuntul afisat la intrarea in librarie lamureste in legatura cu preferata craiovenilor: „«Zahir», de Paolo Coelho“, a spus Laura Sulcea, care a recunoscut ca, gratie publicitatii de care s-a bucurat aceasta aparitie in mass-media, au crescut vânzarile ultimei carti a scriitorului brazilian si in aceasta librarie. In afara de Coelho, autorii solicitati de cititorii craioveni sunt Steinberg, Dostoievski („Demonii“), Turgheniev („Prima iubire“) si Faulkner.
Dintre scriitorii români, la mare cautare sunt Mircea Cartarescu („Baroane“), Gabriel Liiceanu si Andrei Plesu, dar si regretatul Alexandru Paleologu, al carui „Breviar pentru pastrarea clipelor“ este mai cautat acum, dupa trecerea sa in nefiinta.
Laura Sulcea are si o explicatie pentru care librariile au devenit, intr-un fel, magazine „de lux“: „Preturile sunt foarte mari. O carte de literatura costa in jur de 350.000 de lei“. Cititorii impatimiti au gasit insa solutia de a citi ultimele aparitii in domeniul lor de interes: „Pun bani câte doi si cumpara o carte sau merg la biblioteca“, a explicat angajata librariei.
Depasind incovenientul pretului piperat, cartile ofera cititorului placerea de a-si folosi imaginatia, lucru pe care un film nu il poate oferi. Precizarea vine pentru cei care, chiar daca si-ar dori sa citeasca o carte, din comoditate, lipsa de timp sau de bani, asteapta „sa apara filmul“.
