Noul inspector școlar general al județului Dolj, Simona Ciulu, vorbește, într-un interviu acordat Gazetei de Sud, despre problemele pe care le-a identificat în sistemul de învățământ, concursul pentru ocuparea posturilor de director, rezultatele slabe la Bacalaureat și creșterea cazurilor de violență în școli. Verificarea datelor privind numărul de elevi, integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale și îmbunătățirea consilierii școlare se numără printre prioritățile noii conduceri a ISJ Dolj. În ceea ce privește directorii care nu au trecut proba scrisă, aceasta spune că emoțiile pot influența rezultatele și că oamenii nu trebuie judecați pentru o singură zi.
R: Care a fost cea mai gravă problemă cu care v-ați confruntat de la preluarea mandatului?
A fost o problemă venită din online. Probabil că existau semnale în legătură cu apa potabilă de la Școala Gimnazială Coșoveni. Am discutat cu primarul, astfel încât să asigure apă potabilă pentru elevi. Doamna director ne-a înștiințat că au venit acele dispozitive care asigură apa potabilă și eu zic că s-a rezolvat această problemă.
R: Care sunt cele mai mari trei probleme din învățământul doljean pe care vă propuneți să le rezolvați?
S-ar putea să fie mai mult de trei, dar voi enumera trei.
Prima este verificarea elevilor din SIR, astfel încât oferta școlară să fie cât mai relevantă pentru numărul existent de elevi din învățământul preuniversitar. Trebuie să analizăm astfel încât numărul de clase și de grupe să fie relevant și să fie în concordanță cu numărul elevilor existenți în județul Dolj. Numărul de elevi stă la baza constituirii grupelor, respectiv a claselor.
Nu putem să venim cu o ofertă școlară mai mare, cum s-a întâmplat în special la liceu, astfel încât să nu se realizeze toate clasele. Deoarece numărul de clase afectează numărul de catedre, este un lanț. Noi trebuie să facem un recensământ obiectiv și realist, astfel încât datele din SIR să coincidă cu cele din teritoriu. ISJ știe aceste lucruri, dar trebuie verificate cel puțin de două ori. Inspectorii noștri se vor duce să verifice dacă ceea ce scrie în platformă există și în realitate.
A doua problemă este școlarizarea elevilor cu cerințe educaționale speciale. Numărul lor crește și noi trebuie să creăm condiții. Au fost create condiții la nivel național. Știm foarte bine că elevii cu CES pot fi integrați în învățământul de clasă, dar îți trebuie infrastructura necesară, spații, resurse umane, bani. Vrem să asigurăm acestor elevi condiții egale de a fi școlarizați.
A treia problemă: vreau ca informația să ajungă până la toate cadrele didactice. Să facem instruiri cu directorii de școli, pentru că am avut dezamăgirea de a lucra la nivel național în ceea ce privește învățământul tehnologic dual și toată lumea a fugit de acest învățământ. O parte spuneau că este învățământ profesional, iar o parte că nu mai există.
R: Concret?
Au informat în mod eronat elevii. Consilierea a lăsat de dorit. Eu țin foarte mult la această consiliere. Trebuia să le descrie totul.
R: Credeți că de aceea nu se îndreaptă elevii către învățământul tehnologic?
Da, și aceasta este o cauză.
R: Suntem în plin concurs de directori. Ce le spuneți candidaților și cum îi faceți să nu aibă suspiciuni în privința corectitudinii concursului?
Am verificat toate comisiile întocmite înaintea mea. Acum este ultima parte a celei de-a doua etape. Mă ocup în mod direct de acest concurs și de asigurarea obiectivității și a tuturor condițiilor favorabile. Condițiile vor fi egale pentru toți candidații.
Programarea trebuie să fie corectă, să nu existe suprapuneri, să se țină cont și de problemele de sănătate. Unii dintre ei au probleme de sănătate și ne-au spus că, într-un anumit interval, trebuie să meargă la spital sau au programate anumite investigații. Am ținut cont de acestea și sunt convinsă că obiectivitatea va fi literă de lege.
R: Ce se întâmplă în școlile care nu mai au candidați?
Se vor face detașări în interesul învățământului până la organizarea unei alte sesiuni de concurs.
R: O treime dintre candidații care s-au înscris inițial la concurs sunt analfabeți funcțional. Așta reiese după prima probă elimnatorie a concurusului
Nu sunt de acord cu ceea ce spuneți. Eu sunt de principiu că trebuie să ținem cont de oameni. În 2015 am promovat concursul de inspector, apoi, în 2016, am făcut parte din organizarea concursului de director și am văzut și îi înțeleg pe oameni că au emoții.
Apoi, în 2021, am fost candidată la funcția de director și vreau să vă spun că am dat examenul de două ori, pentru că am candidat la două unități școlare, respectiv la Colegiul „Ștefan Odobleja” și la Liceul Tehnologic Special „Beethoven”.
Știu și partea aceasta de învățământ special, pe care o sprijin foarte mult. Dacă prima dată, când am fost numită ca inspector, nu am mai fost bună de nimic în ziua respectivă și am mulțumit lui Dumnezeu că am copii sănătoși și nu îmi mai trebuie nimic, în ultimul timp, când mă duceam acolo, plecam cu energie pozitivă de la ei.
R: Putem să ne întoarcem la întrebare?
Suntem oameni și avem emoții. Nu putem să catalogăm un om pentru o zi care nu a fost tocmai favorabilă.
R: Atunci să reformulez. Ce părere aveți despre directorii în funcție care nu au trecut primul test, despre care mulți oameni spun că se putea rezolva de un elev de clasa a VIII-a?
Pot să vă spun că acei directori în funcție sunt oameni în primul rând, iar a fi director nu este un lucru ușor. Au venit de la școlile respective, unde și-au făcut treaba până în ultima clipă, și nu este o treabă ușoară. Eu înțeleg această situație, pentru că am trecut prin aceleași emoții și nu este deloc ușor.
R: Vă cred, dar, dacă un director nu poate să obțină nota 6, ce pretenții avem ca elevii să aibă rezultate bune?
Putem avea pretențiile respective și putem înțelege oamenii.
R: Cum intenționați să reduceți decalajul dintre mediul rural și cel urban?
Prin creșterea calității actului educațional, mai exact prin aplicabilitatea acelor noțiuni. Să trecem de la învățarea robotizată la învățarea prin aplicații, prin demonstrații, astfel încât copilul să înțeleagă textele și să înțeleagă cunoștințele care i se predau.
R: Și ce ne-a împiedicat până acum să aplicăm acest lucru? De 15 ani tot auzim despre el.
Poate infrastructura, pentru că au fost multe investiții, în special prin PNRR, și eu zic că acestea au dus la îmbunătățirea infrastructurii existente.
R: Cum rămâne cu fondul clasei? În multe școli încă se cer bani părinților
Acolo unde avem semnale, acolo vom fi cei mai drastici. Nu se poate așa ceva. Am fost director și nu am acceptat nici asociație de părinți, nici altă formă de sponsorizare a fondului clasei.
R: Suntem un județ cu rezultate bune la olimpiade, dar nu și la Bacalaureat, mai ales la liceele tehnologice.
Am răspuns de învățământul tehnologic, dar am colaborat cu colegii și în ceea ce privește învățarea remedială. Știm foarte bine că aceasta se asigură în fiecare unitate de învățământ. Totul este să vină elevii la școală. Aici trebuie să îmbunătățim această situație și sunt convinsă că, împreună cu directorii și cu cadrele didactice desemnate, vom convinge elevii respectivi că un examen de Bacalaureat contează și trebuie să fie promovat.
R: Ce soluții aveți pentru reducerea abandonului școlar?
Am făcut parte din grupul de lucru și din comisia care a implementat programul „Masa sănătoasă”. În lege este menționat că până în 2030 numărul elevilor beneficiari va crește până la un milion. Până în 2026 au fost puțin peste 514.000 de beneficiari ai acestui program, care a dus la reducerea abandonului școlar și la îmbunătățirea rezultatelor.
Este un program național de mare impact. Avantajele lui sunt multiple: de la socializarea între copii, până la învățarea modului în care trebuie să mănânce și a ceea ce înseamnă o masă sănătoasă. Erau copii care refuzau anumite alimente pentru că nu erau obișnuiți să mănânce sănătos.
S-a realizat o educație sănătoasă în ceea ce privește alimentația. Mai departe, a fost și latura ecologică, strângerea deșeurilor. A fost o altă competență dobândită de elevii respectivi. Eu zic că acest program a fost de bun augur și susțin continuarea lui. M-am ocupat personal de acest program. În momentul în care îmi era greu, mă gândeam numai la copiii cu o condiție financiară redusă și atunci parcă mă învioram.
R: Părinții reclamă violența în școli și consumul de droguri. Ce măsuri aveți în vedere?
Fiecare inspectorat școlar județean raportează în fiecare an numărul cazurilor de violență. În ultimul an, acestea au crescut destul de mult. Am analizat situația și am luat măsurile care se potrivesc pentru acel tip de violență, pentru că sunt multiple cazuri.
Putem să asigurăm paza la intrarea în unitățile de învățământ și să monitorizăm mai atent ce se întâmplă în cadrul acestora. Există portar, avem profesor de serviciu. În cadrul parteneriatelor pe care le vom continua cu Poliția, Jandarmeria și Poliția Locală, vom găsi cele mai bune soluții, astfel încât să nu lezăm drepturile elevilor.
R: Ce mesaj le transmiteți părinților și elevilor din Dolj?
Părinților și elevilor din Dolj le transmit că învățământul județean este un sprijin pentru ei și un partener în actul educațional. Le promit că, atât timp cât există o conduită corespunzătoare din partea elevilor, dar și din partea profesorilor, lucrurile vor merge bine și vom avea rezultatele deosebite pe care ni le dorim cu toții.
