Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a vorbit pe larg, într-un podcast, despre administrația orașului, Târgul de Crăciun, efectele măsurilor fiscale asupra bugetului local, proiectele PNRR, infrastructură, CET, reducerea aparatului bugetar și relația Primăriei cu sportul. Discuția a trecut apoi în zona politică, unde Vasilescu a vorbit despre PSD, AUR, o eventuală revenire la guvernare, sistemul de pensii, alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, Călin Georgescu și justiție. Primarul a anunțat că nu intenționează să plece din Craiova pentru o funcție la București înainte de încheierea actualului mandat.
Târgul de Crăciun se pregătește din ianuarie
Montarea instalațiilor pentru Târgul de Crăciun a început încă din septembrie, însă Vasilescu spune că pregătirile pentru ediția din acest an au început imediat după închiderea celei precedente. Potrivit primarului, este vorba despre un volum uriaș de instalații, care nu poate fi montat în câteva zile. „Noi am început pregătirile pentru Târgul de Crăciun din ianuarie anul ăsta. Exact cum am strâns târgul vechi, am început să proiectăm deja toate instalațiile pentru târgul nou. S-au proiectat, s-au construit pe timpul verii și acum începem să le montăm și deja suntem întârziați, pentru că noi, de regulă, începeam undeva pe la jumătatea lui septembrie. E vorba, totuși, de peste două milioane de instalații care trebuie montate”, a spus Vasilescu.
Primarul spune că deschiderea la jumătatea lunii noiembrie nu este întâmplătoare. Craiova urmărește calendarul marilor târguri europene pentru a putea participa la competițiile internaționale de profil.
Vasilescu consideră că apariția Craiovei în astfel de clasamente reprezintă, indiferent de locul ocupat, o formă importantă de promovare externă. A povestit că, la un târg de turism organizat la Lugano, a constatat că o parte dintre cei care treceau prin fața standului Craiovei știau deja despre Târgul de Crăciun.
Cât costă evenimentele Craiovei
Vasilescu a respins ideea că, într-o perioadă de austeritate, municipalitatea ar trebui să renunțe la marile evenimente. Potrivit acesteia, toate târgurile și festivalurile ar reprezenta sub 2% din bugetul local, dar efectul lor economic asupra orașului ar fi mult mai mare. „Noi cheltuim la Craiova sub 2% din buget pe tot ceea ce înseamnă târguri, festivaluri, adică Târgul de Paște, Târgul de Crăciun, Festivalul Shakespeare (…) avem IntenCity, avem «Păpușile ocupă strada», singurul festival de marionete din România cu păpuși gigant de peste opt metri înălțime. (…) Ne costă sub 2% din bugetul localității, dar susțin 25% din economia orașului”, a susținut primarul.
Potrivit cifrelor prezentate de Vasilescu, Târgul de Crăciun de anul trecut ar fi atras două milioane de vizitatori, iar Târgul de Paște din acest an, peste un milion.
Primarul spune că strategia evenimentelor a fost construită tocmai pentru a transforma Craiova într-o destinație turistică, în condițiile în care orașul nu beneficiază de avantajele naturale ale unor zone de munte sau de litoral. „Nici măcar eu n-am îndrăznit să sper, deși am pornit pe trendul ăsta, că vrem să facem oraș turistic (…) Ne-am dat seama: domnule, putem să facem turism, chiar dacă n-avem mare, n-avem munte. Dar cum să atragi oamenii aici? Și atunci am inventat toate aceste evenimente pentru care oamenii vin”, a explicat Vasilescu.
Vasilescu: Târgul a lăsat Primăria cu minus 500.000 de euro, dar orașul a câștigat
Edilul a prezentat și o estimare privind costurile Târgului de Crăciun. Municipalitatea nu și-ar recupera integral investiția din taxele percepute comercianților și din celelalte venituri directe, însă Vasilescu susține că această contabilitate nu surprinde beneficiul economic pentru întregul oraș. „La Târgul de Crăciun de anul trecut, după ce am tras linie, a fost o pierdere de cred că vreo 500.000 de euro a municipalității față de cât s-a câștigat în mod direct, adică din cât mi-au intrat din taxe de căsuță, de exemplu, din taxa turistică, din ceea ce a venit direct în bugetul Primăriei. În schimb, nimeni nu contabilizează zecile de milioane de euro care s-au dus în economia orașului”, a declarat Vasilescu.
Costurile municipalității nu ar depăși, potrivit acesteia, aproximativ un milion de euro, deoarece o parte dintre atracții sunt asigurate prin sponsorizări și parteneriate private. Primarul a dat exemplul prețurilor la cazare din perioada târgului, când camerele de hotel și apartamentele ajung, spune aceasta, la tarife de câteva ori mai mari decât în restul anului.
„Ne-au luat 10 milioane de euro din buget”
De la târguri, discuția a trecut la situația financiară a Craiovei. Vasilescu a susținut că modificările fiscale au costat municipalitatea aproximativ 10 milioane de euro. În opinia sa, creșterea taxelor plătite de cetățeni nu înseamnă automat și mai mulți bani disponibili pentru administrațiile locale, deoarece concomitent au fost diminuate alte venituri.
„S-au mărit taxele locale sau s-au dublat, dar localitățile nu au mai mulți bani decât au avut anul trecut, pentru că, în același timp, ni s-au diminuat cotele defalcate. Și atunci, practic, ce ne-au dat cetățenii cu o mână ne-a luat Guvernul, pe partea cealaltă, din buget, cu o altă mână și noi am ajuns la aceeași sumă pe care am avut-o anul trecut. Dar cetățenii se așteaptă de la noi. Aia e frustrant, că omul, dacă îți dă dublu impozit, zice: «Bă, trebuie să-mi faci și măcar dublu»”, a spus Vasilescu. În cazul Craiovei, spune primarul, efectul s-a văzut în investițiile suportate din bugetul local.
PNRR a ținut în viață o parte dintre investiții
Vasilescu spune că reducerea veniturilor a determinat diminuarea investițiilor finanțate din resurse proprii, însă proiectele europene au compensat parțial situația. „S-au redus investițiile. Da. Față de cum eram noi obișnuiți, să zicem, pe buget local. Din fericire, am avut PNRR-ul, care a salvat mare parte din investiții. Din fericire, am avut bani ca să completăm facturile, pentru că anul trecut, iarăși, Guvernul timp de nouă luni de zile n-a plătit facturile pentru PNRR”, a declarat primarul.
Vasilescu a afirmat că Primăria Craiova a atras aproximativ 80 de milioane de euro prin PNRR și că suma reprezenta aproape maximum pe care municipalitatea îl mai putea accesa, deoarece proiecte precum achiziția tramvaielor sau modernizarea unor școli fuseseră realizate anterior prin alte finanțări. „Am rămas doar în grila asta de 80 de milioane de euro, dar pe care i-am cheltuit pe toți. N-am avut nicio sincopă”, a spus Vasilescu.
Drumul expres a schimbat discuția cu investitorii
Un alt subiect a fost infrastructura rutieră. Vasilescu consideră că Drumul Expres Craiova-Pitești a schimbat fundamental poziția orașului în negocierile cu investitorii. Anterior, spune primarul, Craiova putea oferi terenuri, facilități fiscale și utilități, dar rămânea fără răspuns când investitorii întrebau cum își vor transporta produsele.
„Înainte venea investitorul, stăteai de vorbă cu el, spunea: «E senzațional tot ce-mi oferiți», pentru că îi dădeai terenul gratis, taxe locale zero, utilități trase până la poarta fabricii, adică ceva ce nu putea să găsească nicăieri în Europa. Și totuși spunea: «OK, și cu infrastructura ce facem? Cum îmi iau marfa de aici, s-o car, să mă duc la mine în țară cu ea?». Și aici începeai să dai din colț în colț, pentru că n-aveai infrastructură. Acum situația este diferită”, a spus Vasilescu. În același context, Vasilescu a anunțat dezvoltarea unui parc industrial de aproximativ 180 de hectare.
Vasilescu: Am vrut să ne desprindem de CET. Ni s-a spus că „subminăm sistemul energetic național”
Unul dintre cele mai ample episoade relatate de primarul Craiovei privește sistemul centralizat de termoficare. Vasilescu spune că municipalitatea a analizat, în urmă cu mai mulți ani, desprinderea de CET și construirea unor centrale de cartier. Scopul ar fi fost reducerea poluării și renunțarea la transportul agentului termic pe distanțe mari prin oraș. Planul ar fi fost abandonat după o întâlnire despre care primarul spune că a avut loc la Primăria Craiova.
„Eu am vrut să scap de CET de acum câțiva ani de zile și eram cu un viceprimar, care a și lucrat în diplomație, în fine, persoană destul de importantă și conectată, să zic așa, și luasem decizia să ne desprindem și să facem centrale de cartier, ca să nu mai avem poluare, să nu mai trebuiască să mai trecem toate conductele alea prin oraș. Și a venit o delegație la noi și ne-a spus: «Dacă faceți treaba asta, o să ne luați bonusul de cogenerare de la CET»”, a relatat Vasilescu.
Primarul a explicat apoi ce i s-ar fi spus că s-ar putea întâmpla în cazul în care Craiova s-ar fi desprins de CET. „Bonusul de cogenerare înseamnă că mai primești niște bani în plus dacă facturezi și energie termică, adică nu faci numai energie electrică. Și atunci: «Intrați la subminarea sistemului energetic național, pentru că băgați în faliment CET-ul»”, a spus Vasilescu.
Edilul a insistat asupra acestui episod și a relatat că argumentul invocat ar fi fost legat de energia electrică produsă de CET și introdusă în sistemul național. „Ne-au transmis chestiunea asta (…) dacă luăm bonusul de cogenerare, automat intră în faliment CET-ul. Intrând în faliment CET-ul, nu mai poate să intre în rețeaua națională, nu știu, 80 de MW sau cât introducea CET-ul de la Craiova, și automat subminam sistemul energetic național. Și am zis: «Lăsați-o așa, dar măcar reparați-vă CET-ul». Ceea ce nu s-a întâmplat, din păcate. În ultimii ani, cel puțin, am avut o groază de avarii”, a continuat primarul.
Industria poluantă, scoasă din oraș
Problema CET-ului a fost legată de primar de strategia mai largă privind poluarea Craiovei. Vasilescu spune că prin noul PUG încearcă să împingă industria poluantă în afara orașului, chiar dacă municipalitatea pierde astfel o parte dintre veniturile pe care le-ar încasa direct de la companii.
„Pe noi ne-a interesat extraordinar de mult la Craiova ca industria care este poluantă s-o scoatem din oraș. Am construit parcuri noi în ultimii ani de zile. Am reabilitat parcurile vechi, pentru că orașul trebuie să se dezvolte, e adevărat, și din punct de vedere financiar. Și aici e o resursă pe care o pierdem, pentru că, mergând în parcul industrial, firmele automat nu mai vin să cotizeze la Primărie. Pe de altă parte, am orașul curat, am orașul fără poluare. Adică sunt niște lucruri pe care, la un moment dat, trebuie să le alegi, ca să vezi ce e mai bine”, a declarat primarul.
1.700 de angajați pentru spațiile verzi
În același context, Vasilescu a apărat investițiile în parcuri și întreținerea spațiilor verzi. „Un oraș fără parcuri e nu numai un oraș în care nu poți să respiri aer curat, dar un oraș urât”, a spus edilul. Vasilescu a oferit și o cifră referitoare la personalul folosit pentru spațiile verzi: „Noi avem 1.700 de angajați, de exemplu, pentru spațiile verzi. E adevărat, orașul arată într-un mare fel, parcurile noastre”.
Reducerea aparatului bugetar: „Absolut”
Primarul Craiovei s-a declarat de acord cu reducerea aparatului bugetar, dar nu cu o tăiere uniformă a numărului de posturi în toate administrațiile. Vasilescu a dat exemplul comunelor întinse teritorial, unde reducerea unei primării la șase angajați ar face instituția nefuncțională. „Din șase oameni, gândește-te că unul e primarul, unul este viceprimarul, unul e secretarul UAT-ului și mai rămân trei angajați ca să vadă tot restul. Nu mai poți să faci nici măcar o comisie de recepție, că nu-ți ajunge numărul de angajați. Adică e clar că devenea nefuncțională primăria”, a explicat aceasta.
Vasilescu spune însă că există o problemă reală cu funcționarii care nu își fac treaba și că administrațiile au dificultăți în a-i concedia. „Noi încercăm să disponibilizăm funcționari publici de ani de zile din primării, pentru că și noi suntem conștienți că unii dintre ei întârzie lucrările, că sunt recalcitranți cu cetățenii. Adică, indiferent ce motiv am avut ca să dăm afară un funcționar public, instanța ni l-a dat înapoi obligatoriu și cu obligația de a-i plăti banii pe care i-ar fi luat în mod normal dacă nu era dat afară”, a spus primarul.
Soluția susținută de Vasilescu este examenul scris din fișa postului. „Toată lumea la concurs din fișa postului și vă spun că o să fie surprize mari de tot. Deci, dacă concursurile astea se fac pe drept, o să fie surprize mari”, a declarat edilul.
„Primăria Craiova n-a investit niciun RON în fotbal”
Un capitol separat al discuției a fost dedicat sportului și Universității Craiova. Vasilescu a contestat percepția că echipa de fotbal ar fi finanțată din bugetul local. „În primul rând, vreau să fac o precizare: Primăria Craiova n-a investit niciun RON până acum în fotbal. Niciun RON. (…) Este o firmă privată care investește. Sunt mai mulți acționari. Ei vin cu banii. Noi am pus la dispoziție stadionul, dar și pentru stadion le luăm bani. Le luăm cam 800.000 de euro”, a declarat Vasilescu.
Primarul spune că municipalitatea încasează bani inclusiv pentru cantonament și stadion. „Echipa de fotbal dă bani la Primărie, nu-i invers”, a punctat Vasilescu. Edilul ar dori însă ca administrația locală să poată finanța academia de copii. În cazul celorlalte sporturi, Vasilescu consideră că implicarea autorităților locale este indispensabilă. „Dacă municipalitățile n-ar face treaba asta, sportul n-ar mai exista în România. Pentru că echipele de club care sunt de baschet, de handbal, toate sunt la autoritățile locale. Dacă mâine vine cineva și-mi spune că vrea echipa de baschet, i-o dau”, a afirmat primarul.
„Cel puțin doi ani mai stau la Craiova, orice ar fi”
În partea politică a podcastului, Vasilescu a respins informațiile privind o eventuală plecare la București și implicarea sa într-o schimbare a conducerii PSD. „Eu n-am nicio funcție politică la ora actuală în PSD. (…) Eu am spus foarte clar de la începutul acestui mandat că nu am de gând să plec din timpul mandatului și să vin la București, că-mi termin mandatul. Deci cel puțin doi ani de zile mai stau la Craiova, orice ar fi”, a declarat primarul.
Decizia este explicată prin experiența din 2016, când Vasilescu a câștigat Primăria Craiova și a plecat câteva luni mai târziu pentru o funcție în Guvern. „Când m-am întors să candidez în 2024, îmi spuneau prin cartiere: «Doamnă, ți-ai bătut joc de votul meu, că eu pe dumneata te-am votat. De ce ai plecat la București?». (…) Și atunci am zis că, dacă îmi asum mandatul de primar, rămân până în finalul mandatului”, a explicat Vasilescu.
PSD, AUR și o eventuală revenire la guvernare
Vasilescu a respins și existența unei revolte interne împotriva conducerii PSD, afirmând că are o relație bună cu Sorin Grindeanu. În eventualitatea revenirii PSD la guvernare, primarul Craiovei consideră că ar trebui construită o majoritate din mai multe formațiuni și vede UDMR drept o componentă necesară.
„Eu cred că, dacă noi primim totuși mandatul, vom reuși să construim o majoritate din bucăți (…) dar obligatoriu cu UDMR-ul. (…) Din cauza asta suntem în situația în care suntem, toată clasa politică, pentru că așa cum au votat românii au fracturat foarte mult scena politică și atunci trebuie să încerci s-o repari, să construiești din bucățele mici și, de regulă, din partide care nu se suportă”, a spus Vasilescu.
În privința AUR, primarul consideră că o parte din electoratul partidului provine din bazinul tradițional al PSD. „E adevărat că mai putem să mai luăm din electoratul AUR, care de fapt este electoratul nostru și că am putea să mai transferăm. Dar ce voiam să spun este că electoratul de la ultimele alegeri al PSD-ului e electoratul dur, care nu migrează către niciun alt partid”, a afirmat aceasta.
Ce ar face dacă ar conduce Guvernul
Întrebată despre măsurile necesare pentru redresarea economiei, Vasilescu a indicat drept una dintre priorități stimularea consumului și schimbarea politicilor fiscale. Primarul a susținut că reducerea puterii de cumpărare se transmite rapid către servicii și apoi către economie.
„A scăzut consumul extraordinar de mult. Lumea nu s-a mai dus nici la restaurant, nici la coafor, nici cu taxiul și automat (…) s-a văzut în PIB. În primul rând, de aici trebuie început. Restul mai așteaptă, investiții și toate celelalte lucruri pe care ni le dorim”, a spus Vasilescu. Aceasta s-a declarat optimistă că situația economică poate fi redresată, invocând experiența guvernărilor PSD anterioare.
Vasilescu atacă Pilonul II: „Asta cu Pilonul II e o glumă”
Unul dintre cele mai tranșante pasaje ale podcastului a vizat sistemul de pensii. Fost ministru al Muncii, Vasilescu a respins ideea că sistemul public de pensii nu ar mai putea fi susținut în viitor. „Asta e o marotă, asta e o glumă. În primul rând, să nu uităm că pe vremea lui Năstase erau mai mulți pensionari decât sunt în prezent. Adică erau vreo șase milioane, acum sunt cinci milioane și totuși se plăteau pensiile. Cât timp sistemul de pensii, Pilonul I, va fi de stat, nu va avea niciun fel de problemă de supraviețuire”, a susținut Vasilescu.
Primarul Craiovei a mers mai departe și a pus sub semnul întrebării avantajele Pilonului II. „Dacă mâine Pilonul II nu ar mai fi și ar fi doar Pilonul I și toți banii care se îndreaptă acum către Pilonul II ar intra în Pilonul I, Pilonul I n-ar trebui să mai aibă niciun fel de nevoie să fie susținut de stat. Iar cel care va fi pilonul pe care ne vom susține noi pensiile e Pilonul I. Asta cu Pilonul II e o glumă”, a afirmat Vasilescu.
Ea a susținut că participarea la Pilonul II ar trebui să poată fi opțională. „N-am nimic cu tine. Vrei să cotizezi la Pilonul II? Foarte bine, du-te și cotizează. Dar dacă eu vreau să cotizez doar la Pilonul I, pentru că am încredere mai multă în stat decât în orice firmă privată care ar putea să dea faliment, de ce să mă obligi s-o fac?”, a declarat Vasilescu.
Despre Nicușor Dan și suspendarea președintelui
Discuția a ajuns și la actualul președinte, Nicușor Dan. Vasilescu a spus că, din punct de vedere al comportamentului personal, îl consideră diferit de unii dintre predecesorii săi. „Dintre toți mi se pare de cel mai mare bun-simț față de ceilalți dinainte, față de aroganța lui Iohannis (…) N-are aroganța lui Iohannis. N-are tupeul lui Băsescu și poate și un pic răutatea asta politică a lui Băsescu”, a spus primarul. Vasilescu a respins însă ideea suspendării președintelui și a susținut că votul dat de alegători trebuie respectat, indiferent de opțiunile partidelor.
Alegerile anulate și Călin Georgescu
Întrebată direct dacă anularea alegerilor prezidențiale a fost justificată, Vasilescu a evitat să dea un verdict. „Poate odată o să aflăm și noi ce s-a întâmplat acolo”, a răspuns aceasta. În cazul lui Călin Georgescu, primarul a susținut că acțiunile judiciare împotriva sa ar putea avea un efect politic contrar celui anticipat, prin victimizarea acestuia în ochii unei părți a electoratului.
Vasilescu recunoaște că unii PSD-iști au votat George Simion
Primarul a vorbit și despre voturile primite de George Simion din zona electoratului PSD. Vasilescu a afirmat că știe persoane care au procedat astfel, dar a negat existența unei solicitări din partea organizației. „Nu știu ce au făcut alții prin alte organizații, dar eu pot să vă spun că la noi au fost persoane care au votat cu George Simion pentru că li s-a părut că ne ajută, fără să fie, nu știu, vreo solicitare din partea noastră”, a declarat Vasilescu.
Ea a remarcat apoi diferența foarte mică de voturi care a împiedicat candidatul PSD să intre în turul al doilea. „Nu există, nu există să nu intre PSD-ul în turul doi. Nu există. Vă dați seama că pentru 3.000 de voturi PSD-ul nu a avut candidat în turul doi? Păi, 3.000 de voturi”, a spus Vasilescu.
Kovesi sau Savonea? „Kovesi, de departe”
Întrebată cine consideră că a făcut mai mult rău justiției dintre Laura Codruța Kovesi și Lia Savonea, Vasilescu a răspuns fără ezitare: „Kovesi, de departe”.
Primarul a legat răspunsul de propriul dosar penal și a formulat o serie de acuzații privind ancheta în care a fost vizată. „Eu știu bine ce s-a întâmplat. Culmea e, mă uitam astăzi, procuroarea care m-a reținut pe mine și care a făcut un dosar desființat de opt instanțe (…) că mi-a încălcat dreptul la apărare, că s-au falsificat probe și tot felul de lucruri pe care instanțele le-au găsit acolo, acum certa justiția pentru ceea ce-i face lui Călin Georgescu. Păi, despre ce vorbim?”, a afirmat Vasilescu.
În același timp, Vasilescu a precizat că nu o cunoaște personal pe Lia Savonea și a spus că a evitat relațiile apropiate cu magistrații. „Eu n-o cunosc pe Lia Savonea. N-am absolut niciun fel de legătură, în afară de nume. (…) În general nu cunosc judecători, nici de la Înalta Curte, nici procurori nu cunosc. (…) În anturajul meu să fie persoane din magistratură sau ceva de genul ăsta, nu. Am încercat tot timpul să nu interacționez, tocmai ca să nu ajungem în situații să dăm vreodată explicații”, a spus Vasilescu.
„Nu s-au mai căutat oameni foarte valoroși”
Spre finalul podcastului, discuția a ajuns la calitatea clasei politice. Vasilescu consideră că partidele nu mai pun același accent pe recrutarea profesioniștilor pentru Parlament. „Nu s-au mai căutat oameni foarte valoroși care să intre pe liste, ci au primat, dacă vreți, interesele”, a spus primarul.
Vasilescu a susținut că formarea unui politician presupune ani de experiență în economie, administrație și funcționarea instituțiilor. „Un om politic, ca să-l formezi, îți ia niște ani de zile. El trebuie să învețe și ceva economie, trebuie să învețe și regulamentele, adică nu vine peste noapte”, a declarat aceasta.
Ar mai intra în politică? „N-aș schimba nimic”
După mai bine de trei decenii petrecute în politică, Vasilescu spune că ar urma același drum dacă ar putea reveni la vârsta de 20 de ani. Și ar candida din nou pentru Primăria Craiova. „Eu n-aș schimba nimic. (…) Și mai ales aș candida la Primărie, în condițiile în care la Primărie am candidat mai mult dintr-o ambiție, când am venit în PSD, ca să dovedesc faptul că se poate câștiga Primăria Craiova, pentru că nimeni nu credea că-l bate pe Antonie Solomon, care avea 60% în sondaje”, a spus Vasilescu.
Primarul spune că administrația orașului s-a transformat, între timp, într-o pasiune și că își măsoară activitatea prin lucrurile care rămân în urma fiecărei zile. „Pentru mine acum, în fiecare zi eu trebuie să am o temă pe care s-o rezolv și, dacă vă uitați pe paginile mele de socializare, în fiecare zi se întâmplă ceva. S-a reabilitat o școală, s-a făcut încă o stradă, s-a mai făcut un loc de joacă, dar în fiecare zi trebuie să se vadă ceva în urma mea”, a spus Lia Olguța Vasilescu.
