Craiova a ajuns în ultimele zile în centrul unei comparații între marile municipii din România privind banii atrași prin PNRR. În timp ce Oradea a anunțat investiții de aproximativ 160 de milioane de euro, Iașiul – 133 de milioane de euro, iar alte administrații au prezentat la rândul lor bilanțuri de peste 100 de milioane de euro, Craiova a raportat aproximativ 80 de milioane de euro. Comparația a provocat reacția primarului Olguța Vasilescu, care susține că simpla raportare la PNRR nu arată situația reală a investițiilor din municipiu. Edilul afirmă că, dacă sunt luate în calcul proiectele finalizate în ultimii doi ani, cele aflate în implementare și marile investiții derulate în oraș de alte instituții sau companii, valoarea depășește 1,6 miliarde de euro.
„ Când comparăm cu alte localități, ar fi bine să nu ne raportăm doar la anumite programe, mai ales că unele proiecte, cum ar fi achizițiile de tramvaie sau reabilitarea de școli noi le-am terminat deja în anii precedenți! Nu vreau să intru acum în subiectul de ce Guvernul din 2021 nu a acceptat niciun proiect de spital din Craiova sau vreun pasaj rutier, cum a introdus pentru alte localități direct în PNRR sau de ce în PNRR a fost pus un proiect irealizabil în doi ani, pentru CET, fiindcă vor mai fi momente ca să comentăm asta, iar pentru asemenea investiții am reușit totuși să găsim alte soluții. Comparați și acum!”, a transmis primarul Craiovei, argumentând că unele investiții pe care alte municipii le-au finanțat acum prin PNRR, precum achiziția de tramvaie sau modernizarea unor școli, fuseseră realizate mai devreme la Craiova din alte surse de finanțare.
Olguța Vasilescu: „Unii primari au amestecat PNRR cu alte investiții pentru a raporta sume mai mari“
„În municipiul Craiova sunt finalizate în ultimii doi ani sau se află în derulare investiții de peste 1,6 miliarde de euro. Aviz celor care fac confuzii și spun că alte municipii au absorbit mai mulți bani europeni din PNRR, față de Craiova, cu doar 80 de milioane de euro. De fapt, Craiova a luat maxim cât îi era permis să ia, fiindcă tramvaiele au fost achiziționate anii trecuți, față de alte localități care au achiziționat acum prin PNRR, iar municipiul nostru nu a putut introduce decât 15 școli în PNRR, față de alte municipii care au introdus mai multe, din simplul motiv că noi investisem în ele dinainte și nu mai erau eligibile. Așa cum am mai spus, am fost mai harnici ca alții! DAR, dacă tot au amestecat unii primari PNRR cu alte investiții pentru a raporta sume mai mari, poate nu ar fi rău să amintim sumele pe care Craiova le-a accesat deja sau care sunt destinate proiectelor în implementare în orașul nostru, inclusiv desfășurate în parteneriat cu alți investitori sau alte autorități“, a scris primarul Craiovei pe pagina de Facebook.
Apoi a enumerate investițiile.
„- 80 milioane pe PNRR, deja implementate de Primăria Craiova, care au însemnat blocuri și școli reabilitate, achiziție de aparatură medicală pentru spitalele din subordinea primăriei, insule ecologice digitalizate, achiziții de mobilier și echipamente digitale pentru școli, realizare Plan Urbanistic General. Aș face mențiunea că orașul nostru a accesat toată suma disponibilă pentru Craiova pentru blocuri, în condițiile în care TOATE blocurile pentru care am primit cereri semnate de locatari de la asociațiile de proprietari au fost reabilitate. Dar reabilitarea de blocuri urmează și pe alte programe.
– 9,2 milioane de euro construcție creșe în Veterani si Artileriei. Deși Primăria Craiova este cea care a realizat proiectul și a pus la dispoziție terenul, CNI a preluat implementarea și îl va finaliza până la sfârșitul anului pe un program care nu mai are legătură cu PNRR.
– 141,6 milioane de euro din Programul Regional, în care intră Parcul Cernele, reabilitarea spitalelor, achiziția de autobuze, semaforizări, sistem digital, construcție campus școlar, regenerări urbane (Piața Mihai Viteazul, Bulevardul 1 Mai), reabilitarea de școli, reabilitarea de monumente (Școala Obedeanu, Casa Căsătoriilor) etc.
– 18 milioane euro pe Fondul de modernizare pentru construirea unui Parc fotovoltaic și achiziționarea de baterii de stocare.
– 1,4 milioane de euro pe Programul de sănătate pentru construcția unui centru pentru prevenirea și tratarea adicțiilor.
– 80 de milioane de euro pe Planul de Tranziție Justă, unde se accesează fonduri europene pentru reabilitarea de blocuri, achiziționarea de autobuze, casetarea canalului Râului până la Jiu și construcția de noi noduri rutiere, reabilitarea unor clădiri monument etc.
– 300 de milioane de euro pentru canalizare și Isvarna, implementat de Compania de Apă Oltenia pentru municipiul Craiova. Insist să spun că aducțiunea Isvarna e finalizată, dar se află în probele de presiune. Până acum au fost făcute probe pe 50 de km din cei 123 de km.
– 85 de milioane de euro investiții realizate sau în curs de realizare în parteneriat cu Consiliul Județean Dolj pentru Craiova, cum ar fi reabilitare și extindere spital de pediatrie, construcție complex sportiv în cartierul 1 Mai, realizare parc industrial, reabilitare de școli sau clădiri monument istoric in Craiova, construcția unui Centru de Aport Voluntar pentru selectarea deșeurilor în zona Hanul Roșu.
– 235 milioane de euro construcția unui nou hub energetic, în parteneriat cu investitorul cu capital majoritar PRIVAT (Electrica SA), care să înlocuiască Electrocentrale Craiova, unde Primăria a achiziționat terenul necesar.
– 738 milioane de euro pentru construcția Spitalului Regional Craiova, din care au fost accesate deja cele 150 de milioane de euro din fonduri europene, proiect preluat de ANDIS.
Am amintit aici doar investițiile care sunt finalizate sau se află în diferite etape de realizare, fără a mai aminti ce e în derulare la CNI (colegiul Carol I sau Pasajul Gârlești pentru care guvernul nu a aprobat încă semnarea contractului de finanțare deși licitația a fost finalizată) ori masterplanul de canalizare pluvială și clădirile monument unde suntem încă la faza de licitație și pentru care urmează să accesăm, de asemenea fonduri europene. Nu am amintit nici de investițiile pe care le derulăm din fonduri de la bugetul local“, a scris Olguța Vasilescu.
Investițiile enumerate de primar sunt, în cea mai mare parte, proiecte reale și de valori foarte mari. În același timp, suma de peste 1,6 miliarde de euro reunește proiecte cu beneficiari, surse de finanțare și stadii diferite: de la investiții derulate direct de Primăria Craiova până la Spitalul Regional, proiectele Consiliului Județean Dolj, investițiile Companiei de Apă Oltenia și cele două centrale pregătite de Electrica.
De aceea, disputa nu poate fi redusă nici la ideea că „Bănia a atras doar 80 de milioane de euro”, dar nici la concluzia că Primăria Craiova ar fi atras singură peste 1,6 miliarde de euro.
De unde a pornit comparația
În perioada recentă, mai multe administrații locale și-au prezentat public bilanțurile PNRR. Oradea a anunțat investiții de aproximativ 160 de milioane de euro prin 39 de proiecte. Iașiul a raportat circa 133 de milioane de euro, iar Cluj-Napoca și Timișoara au apărut, la rândul lor, în comparațiile publice cu valori mai mari decât Craiova. În presă au fost apoi puse una lângă alta aceste sume, Craiova figurând cu aproximativ 80 de milioane de euro.
Există însă o diferență importantă de metodologie chiar între aceste bilanțuri.
În cazul Oradei, de exemplu, cele 160 de milioane de euro nu reprezintă integral fonduri europene nerambursabile. Primăria Oradea precizează că aproximativ 117 milioane de euro provin din finanțare nerambursabilă, iar alte 43 de milioane de euro reprezintă contribuția municipalității. Prin urmare, comparația simplă între totalurile comunicate de orașe nu arată automat cine a „absorbit” mai mulți bani europeni.
De ce zice Olguța Vasilescu că 80 de milioane de euro nu spun toată povestea
Primarul Craiovei susține că municipiul a accesat „maxim cât îi era permis” prin PNRR și explică diferența față de alte orașe prin investițiile realizate anterior. Unul dintre exemple este achiziția de tramvaie. În timp ce unele municipii și-au cumpărat tramvaie prin PNRR, Craiova realizase deja astfel de achiziții prin alte programe europene. La Iași, de exemplu, bilanțul PNRR include achiziția a 18 tramvaie și 25 de autobuze electrice.
O situație similară este invocată pentru școli. Primarul Craiovei spune că unele unități de învățământ nu mai puteau fi introduse în anumite proiecte deoarece beneficiaseră deja de investiții anterioare. Explicația este pertinentă atunci când se compară structura proiectelor orașelor.
Nu există, însă, un plafon general de 80 de milioane de euro stabilit pentru Municipiul Craiova prin întregul PNRR. Programul a funcționat prin mai multe componente și apeluri, fiecare cu propriile reguli și limite. Așadar, afirmația că municipiul a luat „maxim cât îi era permis” trebuie înțeleasă mai degrabă în raport cu proiectele pentru care administrația consideră că era eligibilă, nu ca existență a unui plafon unic de 80 de milioane de euro rezervat Craiovei.
Ce a finanțat Craiova prin PNRR
Bilanțul municipalității este de aproximativ 80 de milioane de euro. Banii au fost utilizați pentru reabilitarea unor blocuri și școli, dotarea unităților de învățământ, aparatură medicală pentru spitalele aflate în subordinea municipalității, insule ecologice digitalizate și noul Plan Urbanistic General, între alte investiții.
Primăria susține că a accesat întreaga sumă disponibilă în anumite componente, inclusiv pentru reabilitarea blocurilor pentru care existau solicitări eligibile ale asociațiilor de proprietari.
141,6 milioane de euro din Programul Regional
Una dintre cele mai importante componente ale portofoliului local este Programul Regional Sud-Vest Oltenia. Primăria Craiova estimează la aproximativ 141,6 milioane de euro investițiile finanțate din acest program.
De exemplu, regenerarea urbană din zona 1 Mai are o valoare de aproximativ 125 de milioane de lei, modernizarea Pieței Mihai Viteazul – aproape 95 de milioane de lei, Parcul Cernele – peste 74 de milioane de lei, infrastructura pentru tramvai – peste 107 milioane de lei, iar achiziția a 20 de autobuze electrice și extinderea sistemului de management al traficului însumează aproximativ 76,6 milioane de lei. La acestea se adaugă proiectele pentru clădiri monument, școli, spitale și alte obiective.
Alte aproximativ 80 de milioane de euro pregătite prin Tranziție Justă
Olguța Vasilescu include în bilanț și aproximativ 80 de milioane de euro prin Programul Tranziție Justă. Aici se află proiecte pentru reabilitarea de blocuri, autobuze, casetarea canalului Râului până la Jiu, realizarea unor noi legături rutiere și reabilitarea unor clădiri monument.
Există însă o diferență față de proiectele deja contractate prin Programul Regional.
O parte dintre investițiile din Tranziție Justă apar chiar în documentele Primăriei la categoria „proiecte în elaborare” sau obiective pentru care urmează să fie solicitată finanțare. De aceea, cele aproximativ 80 de milioane de euro trebuie privite ca portofoliu de investiții pregătit pentru finanțare, nu în totalitate ca bani deja contractați sau lucrări aflate pe șantier.
300 de milioane de euro pentru apă, canalizare și Isvarna
O altă componentă importantă din calculul prezentat de primar este reprezentată de investițiile Companiei de Apă Oltenia. Administrația locală indică aproximativ 300 de milioane de euro pentru canalizare și aducțiunea Isvarna. Investițiile sunt reale și de amploare.
Numai cele șase contracte ale aducțiunii Isvarna-Craiova însumează peste 500 de milioane de lei fără TVA. La acestea se adaugă contractele pentru modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare din Craiova, unele dintre ele având valori de zeci sau chiar peste 100 de milioane de lei.
Aducțiunea Isvarna este esențială pentru alimentarea Craiovei cu apă și are o lungime de peste 120 de kilometri. Există însă o precizare necesară: proiectul Companiei de Apă Oltenia este unul regional și include și alte localități din Dolj și Gorj.
Electrica investește până la 235 de milioane de euro la Craiova
Unul dintre cele mai importante proiecte energetice este cel pregătit de Electrica. Acționarii companiei au aprobat o investiție de până la 235 de milioane de euro, fără TVA, pentru realizarea unei centrale de înaltă cogenerare în Craiova care va produce energie termică pentru sistemul centralizat al orașului și pentru fabrica Ford.
Spitalul Regional, cea mai mare investiție
Cea mai mare componentă din bilanț este Spitalul Regional Craiova. Valoarea proiectului ajunge la aproximativ 738 de milioane de euro, iar lucrările sunt în desfășurare. Investiția este gestionată de autoritățile centrale și de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate. Nu este, așadar, un proiect financiar al Primăriei Craiova. Este, însă, fără îndoială, o investiție realizată în municipiu și una dintre cele mai importante pentru întreaga regiune Oltenia.
Numai Spitalul Regional reprezintă aproape 44% din totalul de 1,688 miliarde de euro enumerat de primar.
Alte 85 de milioane de euro în proiectele CJ Dolj
Primarul Craiovei include în bilanț și aproximativ 85 de milioane de euro pentru investiții realizate în municipiu de Consiliul Județean Dolj sau în parteneriat cu acesta. Printre proiectele importante se află Centrul de Pediatrie și Oncologie Pediatrică, a cărui valoare este de aproximativ 237 de milioane de lei, investiții sportive, infrastructură economică, școli și clădiri monument.
Unele dintre aceste proiecte sunt în implementare, în timp ce altele se află încă în etapa studiilor de fezabilitate sau a documentațiilor tehnice. Și aici trebuie făcută distincția între investițiile Primăriei și cele realizate de Consiliul Județean pe teritoriul Craiovei.
Cât de relevantă este, până la urmă, suma de 1,6 miliarde de euro
Dacă sunt adunate exact sumele enumerate de Lia Olguța Vasilescu rezultă aproximativ 1,688 miliarde de euro. Din acest punct de vedere, calculul matematic este corect. Mai important este ce comparăm. Cele 80 de milioane de euro reprezintă portofoliul PNRR al Primăriei Craiova.
Cele peste 1,6 miliarde de euro reprezintă însă ceva mult mai larg: proiectele Primăriei, investițiile statului, cele ale Consiliului Județean, proiectele Companiei de Apă Oltenia și investiția Electrica, la care se adaugă proiecte aflate în diferite faze de maturitate. Nu sunt, prin urmare, două cifre contradictorii.
Craiova poate avea aproximativ 80 de milioane de euro în proiecte PNRR ale municipalității și, în același timp, investiții publice și private de peste un miliard de euro realizate sau pregătite în oraș.
Craiova are investiții mari. Comparația între orașe rămâne însă complicată
Dincolo de polemica provocată de clasamentele PNRR, imaginea de ansamblu arată că în Craiova se află în derulare sau în pregătire investiții foarte mari.
Spitalul Regional, noul sistem energetic, proiectele de apă și canalizare, investițiile prin Programul Regional, regenerările urbane și proiectele Consiliului Județean schimbă substanțial volumul investițiilor din municipiu. În acest sens, argumentul primarului că analiza nu trebuie limitată exclusiv la PNRR este justificat.
Pe de altă parte, pentru o comparație corectă între Craiova, Oradea, Iași, Cluj-Napoca sau Timișoara trebuie folosită aceeași metodologie: granturi europene atrase direct de administrație, contribuție locală, investiții ale statului și investiții private prezentate separat. Altfel, un oraș poate raporta numai fondurile nerambursabile, altul valoarea totală a proiectelor, iar un al treilea poate introduce în calcul investițiile statului sau ale unor companii. Cifrele sunt reale, dar spun lucruri diferite.
