Fundaţia Gazeta de Sud şi Freedom House a organizat, astăzi, o dezbatere cu tema „Fondurile de coeziune – atuuri pentru dezvoltarea Olteniei”, la Sala „Amza Pellea”, a Hotelului Ramada din Craiova, în prezenţa unor reprezentanţi ai mediului local de afaceri, ai unor autorităţi publice care au accesat fonduri europene şi ai ADR Sud-Vest Oltenia. Au fost dezbătute aspecte concrete despre avantajele şi dificultăţile întâmpinate în atragerea de fonduri europene, despre cum să fie evitate corecţiile şi penalităţile pe proiecte finanţate cu fonduri de la Uniunea Europeană.
Directorul Freedom House România, Cristina Guseth, a precizat că a lucrat şi a scris diverse proiecte şi cu fonduri americane şi cu fonduri europene, iar „în America, nivelul de birocraţie era de 30%, la Comisia Europeană, la Bruxelles este aproape 50%, iar aici, doar a scrie un proiect presupune o stufoşenie, o dificultate, nu în sensul că e greu, ci în sensul de complicat, birocratic. Birocraţia reprezintă 70-80% din proiect. Şi am mai observat că există tendinţa de a-ţi face mai mult documentele decât de a-ţi urmări obiectivele din proiect şi tendinţa aceasta este şi la cei care fac auditare, care îţi cer mai degrabă documentele, dar nu îţi cer livrabilele de proiect”.
Ghidurile nu sunt publicate din timp şi nu se ţine seama de propuneri
Valeria Tudora, expert în achiziţii publice şi vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Specialiştilor în Achiziţii, a prezentat avantajele şi dificultăţile întâmpinate de beneficiarii proiectelor cu fonduri europene, menţionând că absolut toate dezavantajele identificate de ea sunt cauzate de România şi nu de autorităţile europene. „Ca avantaje: cineva vine şi îţi dă bani gratis. Avantaje pentru beneficiari, care pot fi ONG-uri, societăţi comerciale, universităţi şi autorităţi. Activităţile care se finanţează cu bani europeni sunt diferite, de la activităţile comerciale, la cercetare, dezvoltare. La dezavantaje, de când lucrez eu pe fonduri europene am constatat că problema porneşte de la modul în care sunt concepute ghidurile de finanţare. Cele mai multe probleme vin de la ghidurile de finanţare, care de cele mai multe ori se lansează foarte aproape de începerea sesiunii de finanţare, ghiduri care sunt puse în dezbatere publică iar beneficiarii fac tot felul de propuneri de modificare. Acele observaţii nu sunt luate în seamă de cei care le realizează”, a spus Valeria Tudora. Ea a menţionat şi alte dificultăţi cu care s-au confruntat beneficiarii de fonduri europene, şi anume că: se schimbă legislaţia în timpul în care se fac cererile de finanţare, de exemplu modificările repetate ale Codului Fiscal de anul trecut au dat peste cap piaţa construcţiilor; există linii de finanţare neaccesibile, pe care nu există nicio cerere de finanţare depusă, pentru că nu există interes pentru acele linii, în timp ce pentru alte linii de finanţare în care există cerere banii se epuizează rapid. Din 10 linii de finanţare, trei sunt foarte accesate, iar pe şapte linii nu s-a depus nicio cerere de finanţare. Experta în achiziţii publice a mai precizat că mari probleme au apărut pe anumite programe de finanţare la care depunerea de proiecte se făcea on-line, astfel că s-a ajuns la situaţia absurdă ca o măsură să se închidă în 6 minute de la deschidere, pentru că în acest interval s-au depus on-line sute de proiecte, „În condiţiile în care cererea de finanţare fusese schimbată cu o seară înainte, pe la ora 19:30”. Ca să depui proiecte contra-timp, în acelaşi timp cu alţi potenţiali beneficiari din ţară, trebuie să ai logistică adecvată şi „o armată de specialişti IT lângă tine”, a mai subliniat experta invitată la conferinţă.
Alte dificultăţi întâmpinate sunt legate de durata foarte mare, chiar şi de un an sau mai mult, de la data depunerii proiectului până la evaluarea lui şi semnarea cererii de finanţare. Valeria Tudora a dat exemplul unui proiect depus în octombrie 2015, la care contractul a fost semnat în aprilie 2016, în 2017 a avut loc finanţarea propriu-zisă, iar în 2018 s-a încheiat, deci aprobarea proiectului a durat doi ani şi execuţia lui un an.
Încă o problemă identificată este lipsa specialiştilor care să scrie proiecte şi lipsa consultanţilor şi chiar lipsa specialiştilor din cadrul autorităţilor de management.
Constantin Popeci: „Trebuie să aveţi curaj ca să accesaţi bani europeni!”
Antreprenorul craiovean Constantin Popeci, invitat special la dezbaterea despre fonduri europene, a precizat că autorităţile „nu accesează fonduri europene pentru a construi autostrăzi, pentru că aceşti bani nu se pot negocia, ci îţi măsoară fiecare centimetru de asfalt, îţi măsoară fundaţia pe care ai făcut-o şi nu ai cum să iei bani în plus. Aşadar, se vor face în parteneriat public-privat şi în fiecare an vom negocia taxele de autostradă”.
Firmele deţinute de Constantin Popeci au accesat 16 milioane de euro din fonduri europene. Omul de afaceri a povestit peripeţiile prin care a trecut în anii în care a accesat respectivele fonduri, pornind de la faptul că fie au existat consultanţi care au încercat doar să obţină un comision, fie autorităţile care au verificat implementarea proiectelor cu fonduri europene au făcut exces de zel, cum ar fi ca la un proiect de 10 milioane de euro au verificat inclusiv dacă a fost achiziţionat un obiect sanitar în valoare de 30 de lei.
Constantin Popeci le-a transmis antreprenorilor care vor să acceseze bani europene că trebuie să aibă nişte bani ca să înceapa afacerea, dar mai presus de toate „trebuie să aveţi curaj”.
Dezbaterea, realizată pe un proiect cu fonduri europene
Dezbaterea organizată de Fundaţia Gazeta de Sud şi Freedom House face parte din proiectul “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de Comisia Europeană prin DG Regional and Urban Policy. Proiectul mai cuprinde seminarii pentru jurnalişti şi va genera, în total, peste 300 de articole despre ce se întâmplă în România cu banii accesaţi în calitate de stat membru al Uniunii Europene. Articolele sunt publicate pe platforma www.PressHub.ro și în publicațiile: Gazeta de Sud (Craiova), RFI – Radio France Internationale România, Transilvania Reporter (Cluj-Napoca), Viața Liberă (Galați) și Ziarul de Iași, Banatul Azi, Express de Banat, Info Sud-Est, Gazeta de Dimineață, Jurnalul Văii Jiului, Inroman.ro, Liber în Teleorman, Vrancea24, Obiectiv – Vocea Brăilei, Zi de Zi, Târgu Mureș, Obiectiv de Suceava, Harghita Nepe, Cluj Today, Revista 22, Arad24.net, Crisana, Transilvania Business.
