Consilierii judeteni au repartizat ieri comunelor si oraselor din Dolj sumele provenite din impozitul pe venituri si cotele defalcate de TVA stabilite prin legea bugetului de stat pe acest an.
Într-un peisaj economic marcat de inflație și scăderi economice generalizate, suma totală de peste 67 de milioane de lei distribuită către cele 111 unități administrativ-teritoriale (UAT) funcționează ca un motor de subzistență, dar și ca un fond de rezervă pentru cofinanțarea proiectelor europene vitale.
Craiova, cea mai mare alocare, dar arată ca o picătură de ploaie într-un ocean de nevoi
Craiova primește în 2026 cea mai mare alocare individuală din fondul de impozit pe venit: 4 milioane de lei, o sumă mai mult simbolică dacă ne raportăm la populația de peste 234.000 de locuitori. Alocarea înseamnă aproximativ 17 lei per locuitor pe an. Când e sărăcie, se simte, iar realitatea fiscală este dură: marile centre urbane sunt forțate să se bazeze aproape exclusiv pe veniturile proprii (taxe locale, impozite pe salarii colectate direct) și pe fonduri nerambursabile pentru proiecte majore.
Infrastructura Rutieră: Miza de 23,5 Milioane Lei
Documentul tehnic privind drumurile pentru anul 2026 stabilește o ierarhie clară. Din totalul de 23,52 milioane lei, Consiliul Județean reține 16,22 milioane lei (peste 68%) pentru rețeaua de drumuri județene (DJ). Această centralizare este justificată de necesitatea menținerii arterelor principale de transport.
Restul de 7,30 milioane lei este distribuit către cele 111 localități pentru drumurile comunale. Predeștiul, de exemplu, deși primește o sumă modestă pentru funcționare, beneficiază de cea mai mare alocare pentru drumuri (591 mii lei). Melineștiul (434 mii lei) și Vîrvoru de Jos (291 mii lei) urmează în topul priorităților rutiere. Localitățile care formează „prima coroană” a zonei metropolitane — Podari, Malu Mare, Șimnicu de Sus, Ișalnița și Cârcea — prezintă un profil financiar unic. Podariul se distinge printr-o alocare combinată care depășește 1 milion de lei. Comune precum Malu Mare (522 mii lei) sau Cârcea (468 mii lei ) primesc sume considerabile pentru funcționare, dar zero lei pentru drumuri comunale din acest fond specific.
Dacă în zona de nord discuția este despre dezvoltare, în sudul județului, de-a lungul Dunării, discuția este despre reziliență. Localități mari precum Poiana Mare (724 mii lei) sau Sadova (546 mii lei) au o povară socială imensă. Fondul de 0,60 milioane lei pentru Dăbuleni și sumele similare pentru Bechet și Calafat sunt vitale pentru a menține aceste localități la standarde urbane minime. În aceste zone, lipsa investițiilor în drumuri comunale (multe primind sume de sub 50 mii lei pentru reparații) rămâne o vulnerabilitate.
Dilema Supraviețuirii: Comunele sub 1.000 de Locuitori
Un aspect sensibil al repartizării pe 2026 este soarta comunelor mici, precum Gogoșu, Botoșești Paia sau Seaca de Pădure. Cu alocări totale care abia ating 150.000 – 200.000 de lei, aceste localități se află în „zona roșie” a sustenabilității. Fondurile repartizate abia dacă acoperă iluminatul public pe timp de noapte și salariile minime ale aparatului administrativ. Pentru aceste UAT-uri, alocarea pentru drumuri este adesea derizorie. De exemplu, Gogoșu primește doar 33 mii lei pentru drumuri comunale, o sumă care nu permite nici măcar o pietruire de calitate pe o lungime semnificativă. Distribuirea unor sume mici către multe entități doar previne colapsul total.
Bugete de supravietuire
Documentul oficial prezintă și estimările pentru perioada 2027-2029. Se observă o prognoză de stabilitate, cu o ușoară tendință de creștere a fondurilor pentru drumuri (de la 23,52 milioane în 2026 la 25,39 milioane în 2029). Această creștere de aproximativ 8% pe parcursul a trei ani este, în realitate, o ajustare la inflație.
Pentru primari, mesajul este clar: nu vă bazați pe creșteri spectaculoase ale fondurilor de la Consiliul Județean. Strategia pe termen mediu obligă administrațiile locale să devină „vânători” de fonduri europene sau naționale. Banii de la județ rămân doar „plasa de siguranță” care asigură funcționarea și, cel mult, cofinanțarea unor proiecte externe. Anul 2026 va fi unul al administrării prudente. Cei 67 de milioane de lei reprezintă, în final, prețul păcii sociale și al funcționalității minime.
