Blocul lui Emilio ridicat în centrul istoric, avizat discret pe un nume de firmă schimbat (Foto: Lucian Anghel)
Blocul lui Emilio ridicat în centrul istoric, avizat discret pe un nume de firmă schimbat (Foto: Lucian Anghel)

Vă întrebaţi ce mai face Emilio, italianul acuzat că a înşelat zeci de persoane cu sute de mii de euro în afaceri imobiliare derulate la Craiova? În timp ce plângerile curg, afaceristul îşi vede liniştit de treabă. Într-o discreţie absolută.

Mulţi dintre cititorii GdS se întreabă, cu siguranţă, ce s-a mai întâmplat cu Vincenzo Ioele (Emilio), italianul reclamat la DNA şi DIICOT că a înşelat zeci de persoane cu sute de mii de euro în afacerile imobiliare pe care le-a derulat la Craiova. Din informaţiile noastre, cazul este departe de a fi rezolvat de procurori, cu toate că pare atât de simplu. Mai mulţi cetăţeni ne-au căutat în ultimul an la redacţie cu noi reclamaţii, dar am ales să nu mai abordăm subiectul pentru a nu plictisi. La momentul respectiv, am considerat că am prezentat destule dovezi pentru ca justiţia să-şi facă datoria. Dacă am procedat corect sau nu, decideţi dumneavoastră, cititorii. Oricum, noile cazuri s-au transformat în dosare pe rolul justiţiei, care îşi aşteaptă şi ele rezolvarea. În măsura în care cititorii doresc, putem prezenta ce s-a întâmplat în ultimul an în cazul controversatelor afaceri imobiliare derulate de Emilio, cu conexiuni în administraţie şi justiţie.
În episodul de astăzi, vom vorbi despre blocul P+5 pe care firma controlată de Emilio îl construieşte pe str. Împăratul Traian nr. 28, într-o zonă asimilată centrului istoric al Craiovei. Povestea este cunoscută. La adresa respectivă, familia Sorin şi Cristiana Sîrbu obţinuse în 2008 o autorizaţie de construire pentru un bloc P+5, dar nu a mai dezvoltat proiectul din cauza crizei. Autorizaţia a fost prelungită până în 2010, când a expirat. În vechile clădiri de la această adresă a funcţionat în perioada 1 aprilie 2009 – 1 octombrie 2014 Teatrul „Colibri“, o instituţie subordonată primăriei. După ce teatrul s-a mutat, familia Sîrbu i-a vândut lui Emilio terenul şi proiectul P+5, dar avea nevoie de o nouă autorizaţie de construire, pentru că autorizația veche expirase în 2010. În octombrie-noiembrie 2014, clădirile existente au fost demolate fără autorizaţie, iar în decembrie 2014 familia Sîrbu a obţinut o autorizaţie de „continuare de lucrări“, ca şi când ar fi continuat proiectul imobiliar P+5 început în perioada 2008-2010. Modul în care a fost obţinută autorizaţia nu a fost investigat niciodată de Parchet. După dezvăluirile din GdS, pentru demolarea fără autorizaţie a clădirilor din centrul istoric a fost deschis un dosar penal, care a fost clasat ciudat de repede. Când autorizaţia din 2014 a expirat, primăria nu a mai vrut s-o prelungească, în contextul dezvăluirilor din GdS. Am arătat la vremea respectivă că Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) făcuse un control şi descoperise că lipsea un aviz de la Ministerul Culturii (MC), zona fiind asimilată centrului istoric. În plus, erau probleme şi cu o alee de acces către proprietatea unuia dintre vecini, din cauză că servitutea de trecere pentru care existau acte nu apărea în proiectul imobiliar autorizat de primărie.

Un aviz discret pentru o afacere de răsunet

La sfârşitul anului 2017, firma controlată de Emilio (Construcţii Mercurio) a dat primăria în judecată, cerând eliberarea autorizaţiei de construire şi despăgubiri de 2 milioane de euro. Firma a pierdut procesul atât pe fond (26 iunie 2018), cât şi la recurs (11 decembrie 2018). Altceva s-a întâmplat însă în culise. În paralel cu procesul, firma Construcţii Mercurio şi-a schimbat numele în Scinak Tor SRL şi a intrat discret pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (CZMI) nr. 11 Oltenia pentru a lua avizul din cauza căruia nu primea autorizaţia. Printr-un ordin al ministrului culturii (nr. 2493/18 iunie 2018), comisia zonală şi-a schimbat componenţa. La şedinţa din 9 august 2018, doi dintre noii membri au înclinat balanţa votului în favoarea lui Emilio, scorul fiind 5-3 pentru acordarea avizului. Arhitecţii-şefi ai consiliilor judeţene din Dolj şi Mehedinţi s-au abţinut, cei din Gorj şi Vâlcea au absentat, iar cel din Olt a votat în favoarea firmei Scinak Tor. Votul nu este motivat, aşa încât nu avem de unde şti de ce proiectul P+5 din centrul istoric nu primea până mai ieri avizul de la Cultură, iar astăzi îl primeşte, într-o discreţie totală. Problema servituţii de trecere pentru calea de acces a vecinului ar fi fost rezolvată şi ea neobişnuit şi unilateral, printr-o declaraţie notarială. Prin această declaraţie, firma se angajează să respecte şi să „consolideze“ servitutea de trecere a vecinului. Extrem de interesantă este şi opţiunea primăriei, care a acceptat declaraţia notarială în loc să pretindă acceptul vecinului a cărui alee de acces ar fi fost afectată de proiectul imobiliar al lui Emilio.
În consecinţă, primăria a eliberat în data de 20 noiembrie 2018 o autorizaţie de „continuare de lucrări“ pentru firma Scinak Tor, patronată în acte de Antonio Ioele (fratele lui Emilio) şi un anume Cosmin Lupeanu, şi la care Emilio este administrator. Rămâne de văzut ce se va întâmpla mai departe în această afacere, mai ales că cel puţin doi creditori cer acum intrarea în insolvenţă a societăţii Scinak Tor, instanţele urmând să se pronunţe la începutul anului 2019. Nu în ultimul rând, dacă blocul P+5 va fi în cele din urmă finalizat, rămâne de văzut şi la cine vor ajunge apartamentele, având în vedere că lista celor care pretind că i-au dat bani lui Emilio este destul de consistentă.

Bogdan GROȘEREANU
Lucrează din 2001 în presa scrisă și abordează subiecte diverse cum ar fi evenimentele, subiectele sociale, cele legate de administraţia locală, de politică, economie, dar şi investigație. A urmat traininguri pe jurnalism social, politic, acces la informaţii şi investigație, în special cele prin intermediul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Rise Project.