Administraţia prezidenţială a lansat o nouă provocare pentru învăţământul preuniversitar, proiectul „România Educată“, care schimbă formatul ciclurilor de învăţământ. În cadrul dezbaterilor de la lansare, preşedintele a afirmat că actualele inspectorate şcolare trebuie desfiinţate şi înlocuite cu structuri „de profesionişti“, acuzând că aceste instituţii au fost politizate. Acest aspect este dezbătut şi de cadrele didactice, de liderii de sindicat, dar şi de managerii de şcoli din Dolj. Părerile sunt împărţite. De la nivelul şcolilor sunt multe voci, chiar de manageri, care nu văd cu ochi buni aceste instituţii, însă mulţi spun că nu cred că vor fi desfiinţate şi nici că noile structuri vor fi mai bune.
Pe pagina Ministerului Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare sunt definite ca servicii publice deconcentrate care se organizează la nivel județean și care controlează aplicarea legislaţiei şi monitorizează calitatea activităţilor de predare-învăţare şi respectarea standardelor naţionale sau indicatorilor de performanţă, prin inspecţia şcolară. De asemenea, controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor şi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învăţământului obligatoriu, coordonează admiterea în licee, evaluările naţionale şi concursurile şcolare la nivelul unităţilor de învăţământ. Aceste instituţii au fost criticate în aceste zile de preşedintele ţării, Klaus Iohannis, cu ocazia lansării proiectului „România Educată“, apreciind că au politizat învăţământul preuniversitar şi că acestea ar trebui desfiinţate şi înlocuite cu structuri de profesionişti, care să se ocupe de inspecţiile şcolare. Propunerea şefului statului a fost că putem să avem orice „formă, poate să fie o entitate în subordinea ministrului, sau în subordinea parlamentului, care să evalueze performanţa sau să evalueze sistemul sau să propună remedii pentru erori sistematice, toată zona aceea trebuie depolitizată“.
În Dolj, cadrele didactice din sindicate văd diferit situaţia. „A fost concurs pentru inspectori şcolari care a arătat că inspectori şcolari cu susţinere politică au picat examenul pentru scaunul de şef. Un astfel de caz este şi la Dolj, unde un inspector general a picat de trei ori examenul. Şi dacă ne uităm în ţară, sunt câteva judeţe în care avem inspectori şcolari care sunt de la alte partide politice. Un exemplu este Dâmboviţa. Profesorii bine pregătiţi au avut ocazia să ocupe aceste posturi, nu ştiu de ce nu s-au dus. Şi în minister, în afară de ministru şi miniştri secretari de stat, directorii din minister sunt de la fostul PDL. Nu putem desfiinţa inspectoratele şcolare pentru că trebuie să gestioneze foarte multe activităţi: evaluare naţională, bacalaureat, examen de definitivat, încadrarea cu personal didactic, inspecţii şcolare. Cui să dăm aceste activităţi, ONG-urilor care nu au treabă cu sistemul? Vor să creeze structuri noi care să fie pentru PNL poate“, a spus un cadru didactic de la sindicatul „Spiru Haret“ Dolj. Desfiinţarea inspectoratelor şcolare actuale nu este văzută ca posibilă şi orice structură este văzută tot ca o aripă a politicului, de liderii sindicatului FSLI Dolj. „Este o propunere care a apărut de vreo 15 ani, nu s-a întâmplat nimic. Politicienii susţin depolitizarea şi desfiinţarea inspectoratelor şcolare când sunt în opoziţie. Când vin la putere nu mai sunt de acord. Fiecare partid şi-a pus echipa. E adevărat că la concursul pentru inspectori şcolari au mai reuşit şi câţiva profesori care nu sunt la partidul de guvernare, dar sunt câteva cazuri în toată ţara. Au fost oameni bine pregătiţi, cărora nu au avut ce să le facă. Ideea este că schimbarea din temelii a sistemului nu cred că e posibilă. Şi dacă fac structuri, acestea tot se vor subordona unui lider politic din zonă“, a precizat Constantin Rada, preşedintele FSLI Dolj.
Cum văd profesorii din şcoli Inspectoratul Şcolar
La nivelul unităţilor şcolare şi managerii, dar şi profesorii din Dolj de la catedre vorbesc critic la adresa activităţii Inspectoratului Şcolar. „Sunt de acord cu desfiinţarea inspectoratelor şcolare. Care le este rolul, de îndrumare şi control? Aceasta este o activitate pe care o desfăşoară şi managerul şcolii. Desfiinţarea ar însemna debirocratizare şi va creşte şi puterea managerilor de şcoli“, a precizat unul dintre manageri. Şi nu este singura părere. „Inspectoratul Şcolar este o instituţie care plimbă hârtii fără nicio valoare. S-au transformat în nişte caracatiţe care au anumite misiuni ce nu au legătură cu calitatea educaţiei. Directorii ar trebui să aibă mai multă putere de decizie. Se vorbeşte de autonomie în şcoli, dar încadrarea cu personal se face prin concursuri la care obţin note mari cei care reţin mai mult sau ştiu să rezolve subiecte de olimpiadă şi nu au nicio legătură cu activitatea la clasă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru concursurile pentru directori“, a precizat alt director. Sunt şi profesori care spun că ar fi nevoie doar de structuri pentru evaluarea profesorilor. „Au mai fost propuneri pentru a transforma inspectoratele şcolare judeţene în regionale. Acum a apărut ideea de a face structuri. Nu cred că se va întâmpla ceva. Cert este că ar fi nevoie să avem doar structuri care să se ocupe de evaluarea profesorilor, atunci când cere un manager. Profesorii nu trebuie evaluaţi la nivelul şcolii, de directori, pentru că nu suntem experţi la toate disciplinele. Mai sunt şi mulţi directori care nu au treabă cu legislaţia. În ceea ce priveşte forma în care funcţionează inspectoratele şcolare, vă spun că acum unele atribuţii se suprapun cu ale altor instituţii. De exemplu, evaluarea instituţională. Acelaşi lucru face şi ARACIP. Dacă se vor organiza aceste inspectorate, ar trebui să se subordoneze universităţilor, aşa cum este în Franţa, ca acei profesori să aibă autoritate din punct de vedere ştiinţific“, a spus alt manager. Şi profesorii care au doar activitate la catedră spun că aceste instituţii sunt anacronice. „Nu le văd rostul acestor inspectorate şcolare în realitatea de azi. Ministerul Educaţiei, dacă vrea să transmită ceva în teritoriu, are foarte multe mijloace moderne de comunicare. Aceste instituţii acum doar recompensează oamenii partidului de la guvernare şi rezultatul este că învăţământul actual este degradat. Am avea nevoie doar de structuri care să se ocupe de inspecţiile de grad ale profesorilor şi acolo să fie oameni cu expertiză“, a spus un profesor de limba şi literatură română din Dolj.
