Administratorii firmelor care rețin la sursă diverse contribuții și impozite fără să le plătească în termen de 30 de zile de la data scadenței riscă să facă închisoare de la un an la șase ani, dacă se va adopta proiectul de ordonanță de urgență aflat în dezbatere publică. Există opinii care spun că măsura pedepsei cu închisoarea ar fi prea dură pentru mediul de afaceri și ar lovi chiar în managerii și administratorii puși de stat la firmele statului, care au debite restante. În Oltenia sunt aproape 20.000 de firme cu datorii privind stopajul la sursă. Ce s-ar întâmpla dacă un sfert din deținătorii de firme ar ajunge la închisoare?
Ai o firmă și nu ți-ai permis să plătești dările către stat în ultima perioadă, dar ai avut lichidități și ai făcut altceva cu banii? Atunci te paște pedeapsa cu închisoarea între unu și șase ani. Guvernul vrea să incrimineze din nou stopajul la sursă ca infracțiune, dacă se dovedește că reprezentanții firmei au întârziat „cu intenție“ și cu mai mult de 30 de zile peste termenul legal de plată, plata către stat a sumelor reținute ca stopaj la sursă.
În ciuda faptului că în 2015 Curtea Constituțională a considerat ca acel articol 6 din Legea nr. 241/2015 a evaziunii fiscale care preciza că persoanele responsabile pentru stopajul la sursă și nevirarea sumelor către stat a fost declarat neconstituțional, guvernul a reluat propunerea. Inițial, până în 2015, nici un deținător de firmă cu datorii din Dolj nu a făcut închisoare pentru reținerea și nevirarea sumelor reprezentând stopaj la sursă, pentru că legislația de atunci permitea firmelor să achite o amendă penală, proporțională cu suma datorată bugetului consolidat al statului și reținută ca stopaj la sursă. La ora actuală, propunerea de OUG nu mai prevede varianta plății unei amenzi, ci se referă doar la pedeapsa cu închisoarea, dacă neplata sumelor reținute ca stopaj la sursă a fost făcută „cu intenție“.
Art. 6 din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală va avea următorul conținut, conform proiectului de OUG publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice: „1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la șase ani nereținerea sau neîncasarea, reţinerea şi neplata ori, după caz, încasarea şi neplata, în tot sau în parte, cu intenţie, în cel mult 30 zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege. 2) Neplata cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și contribuțiilor prevăzute în anexă constituie infracțiune și atunci când neplata este consecința utilizării acestor sume în alte scopuri“. De exemplu, dacă societatea a avut bani, dar în loc să își achite obligațiile la ANAF a preferat să își achite factura către un furnizor sau să facă o investiție, atunci Fiscul întocmește dosar penal pe numele conducerii firmei și înaintează acel dosar organelor de cercetare penală abilitate, iar procurorii pot decide dacă administratorul a comis o infracțiune. Dacă după verificările procurorilor se constată neplata „cu intenție“ a sumelor ce reprezintă stopaj la sursă, atunci persoana sau persoanele care se fac vinovate vor fi trimise în judecată. Pedeapsa cu închisoarea nu echivalează cu neplata sumelor restante către stat. Organele abilitate vor face orice să recupereze sumele la buget, chiar dacă administratorii firmelor fac pușcărie, potrivit unor surse avizate. Legea evaziunii modificată se va aplica și persoanelor fizice care au obligația stopajului la sursă, cum ar fi liber profesioniști sau PFA-uri care au angajați, pentru care le rețin din salarii contribuțiile aferente statului și nu le achită nici la 30 de zile de la termenul legal.
„Scopul statului este să bage debitorii la închisoare sau să le încaseze banii?“
Specialiștii în fiscalitate susțin că Legea evaziunii va fi un act normativ prea rigid, dacă apar aceste modificări propuse prin proiectul de OUG. „Ținând cont de nivelul ridicat al evaziunii fiscale și având în vedere că antreprenorul care plătește corect impozitele și contribuțiile este concurat neloial de cel care nu face aceste plăți, precum și necesitatea eliminării unor situații dramatice în care unele persoane nu puteau beneficia de servicii medicale sau li se diminuau drepturile la pensie, sigur, era necesară o legislație mai dură.
Însă, în opinia noastră, Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale, așa cum era până acum, dar mai ales cu modificările din proiect, este o lege prea rigidă, care pedepsește aproape orice. Până la urmă, scopul statului este să bage debitorii la închisoare sau să le încaseze banii?“, a precizat Radu Buziernescu, directorul firmei de audit și consultanță Professional Consulting. El a mai explicat că statul are posibilitatea să recupereze banii neplătiți la termen de contribuabili, prin intermediul organelor ANAF care pot urmări și executa silit aproape orice debitor (cu excepția celor aflați în insolvență). Reprezentantul Professional Consulting ridică un semn de întrebare în ceea ce privește conducerea firmelor de stat cu datorii mari, pasibilă de pedeapsa cu închisoarea dacă acest proiect de OUG va fi adoptat. Adică statul își va băga la închisoare propriii angajați. „Oricum, statul percepe dobânzi și penalități și penalități de nedeclarare și are un aparat de executare silită destul de bine pus la punct. Tocmai de aceea, considerăm că ar fi mult mai eficient pentru stat ca Legea evaziunii fiscale să conțină, pe lângă pedeapsa cu închisoarea, și posibilitatea de a plăti o amendă prohibitivă, descurajant de mare. Altfel statul riscă să bage la închisoare mii de contribuabili, cei mai mulți probabil angajați ai săi de la firmele cu capital de stat, care sunt principalii debitori“, a conchis Radu Buziernescu.
19.428 de firme din Oltenia au datorii din stopaj la sursă
La ora actuală, numărul entităților juridice cu datorii la stat din stopajul la sursă este foarte mare. Potrivit datelor furnizate de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Craiova, în decembrie 2017 existau 19.428 de cazuri de firme cu restanțe în sold la plata sumelor cu caracter de stopaj la sursă de 77,5 milioane de lei, restanțe care erau și din urmă, nu doar cele apărute în 2017. Potrivit celor de la DGRFP Craiova, 75% din aceste sume restante s-ar afla în procedură de eșalonare la plată, ceea ce înseamnă că statul își recuperează impozitele și contribuțiile restante, dar și lasă firmele să lucreze în continuare, astfel încât să mai producă surse de venit pentru bugetul de stat. Potrivit Fiscului regional, cei mai mulți datornici cu restanțe în sold la stopajul la sursă sunt din Dolj, respectiv 6.661 de contribuabili, cu datorii totale de 17,6 milioane de lei, dar județul este și cel cu cele mai multe firme din regiune. De exemplu, din cele circa 25.000 de firme active în Dolj, dacă 6.661 de entități au datorii înseamnă că mai mult de un sfert din firmele doljene au datorii ce provin din stopajul la sursă. Datele furnizate de DGRFP Craiova arată că în Gorj există 2.937 de datornici, în Mehedinți sunt 2.121 de firme cu datorii din sume ce reprezintă stopaj la sursă, în Olt – 3.534 de datornici, iar în Vâlcea sunt 3.140 de cazuri.
Dacă se vor aduce modificările propuse prin proiectul de OUG la Legea nr. 241/2005, atunci noile prevederi legate de incriminarea stopajului la sursă se vor aplica de la 1 ianuarie 2018. O firmă care are acum datorii la stat, iar de la 1 ianuarie continuă să nu plătească tot ceea ce a reținut ca stopaj la sursă nici după ce au trecut 30 de zile de la termenul scadent de plată (respectiv 25 ale fiecărei luni) atunci automat reprezentanții legali ai firmei intră în rândul potențialilor pușcăriabili, conform Legii evaziunii modificată.
Care sunt impozitele și contribuțiile pentru care patronii pot face închisoare
Potrivit anexei la proiectul de act normativ prin care se propune modificarea Legii evaziunii fiscale, sunt prevăzute impozitele și contribuțiile pentru care responsabilii din firme pot să facă închisoare dacă nu le plătesc la timp, deși au avut bani la dispoziție. Cele mai importante dintre acestea sunt: impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română; impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală; impozitul pe venitul din salarii și asimilate salariilor; impozitul pe veniturile din arendă; impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi; impozit pe veniturile sub formă de dividende; impozitul pe veniturile impozabile obținute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii; impozitul pe veniturile din pensii; impozitul pe veniturile din premii şi din jocuri de noroc și altele mai puțin uzuale.
