Şcoala nr. 25 Făcăi Craiova se află între ultimele 20 de unități de învățământ la nivel național
Şcoala nr. 25 Făcăi Craiova se află între ultimele 20 de unități de învățământ la nivel național

Clasamentul național al școlilor gimnaziale în funcție de rezultatele la examenele naționale arată că Doljul nu are unități de învățământ pe primele locuri, școala cu cea mai mare medie la nivelul județului fiind abia pe locul 54. Sunt însă unități școlare din Craiova și județ care se află la coada clasamentului. Un studiu realizat pe baza rezultatelor elevilor de clasa a VIII-a la simularea evaluării naționale din 2016 arată că la baza notelor obținute de elevi sunt mai mulți factori printre care resursa umană din învățământ, dar și dezvoltarea economică a regiunii.

Dacă la liceu, județul Dolj se menține constant în primele cinci locuri la nivel național, la gimnaziu nu se poate spune același lucru. Conform topului școlilor gimnaziale realizat la nivel național, județul Dolj apare abia pe locul 54 cu Școala gimnazială „Mircea Eliade“ din Craiova, unitate de învățământ la care media generală la evaluarea națională de anul acesta a fost 9,12 și media de admitere 9,25. Altă unitate de învățământ cu rezultate bune la nivel local, Școala gimnazială „Traian“ din Craiova, este la nivel național pe locul 79 cu media generală la evaluarea națională 8,94. Colegiul Național „Frații Buzești“ este pe locul 98 la nivel național cu rezultatele de la învățământul gimnazial având anul acesta media generală la evaluare 8,82 și media de admitere 8,99. Pe primele locuri la nivel național sunt multe școli gimnaziale din București, Ilfov, Iași, Galați, Cluj, Neamț, Suceava. În schimb, din cele 6.136 de unități gimnaziale la nivel național, Doljul este pe penultimele locuri cu Școala gimnazială Ocolna cu 1,13, și Școala gimnazială nr. 6 Băilești cu media 1,19. În ultimele 20 de unități de învățământ din țară se află și Școala gimnazială nr. 25 Făcăi Craiova – structură a Liceului Tehnologic de Transporturi Auto cu media elevilor la evaluarea națională 1,90. O analiză făcută strict la nivelul județului arată că anul acesta au fost 55 de unități școlare din cele 192 la care elevii de clasa a VIII-a au obținut rezultate foarte slabe, având la evaluare medii sub cinci. Conform rezultatelor de la evaluare de anul acesta, la română, media pe județ este 6,23, iar la matematică, media este 5,04 în condițiile în care la evaluare nu au participat sute de elevi care se aflau în situație de corigență. Aceștia se regăsesc însă bună parte la licee pentru că le dă posibilitatea metodologia să opteze pentru liceu chiar dacă nu au participat la examenele naționale.

Motivele care duc la medii mici

Rezultatele elevilor de clasa a VIII-a sunt reflectate și într-un studiu realizat de Ministerul Educației Naționale pe baza notelor obținute la simularea evaluării naționale din 2016. Trebuie menționat că la simulare au participat inclusiv elevii în situație de corigență. În aceste condiții, în Dolj media elevilor la limba și literatura română a fost 5,46, iar la matematică 4,11. Studiul realizat de Ministerul Educației scoate în evidență decalajele apărute între mediile de învățare. Analiza detaliată pe tipuri de localități evidențiază că în mediul rural sunt cele mai slabe rezultate. Luând în calcul și tipul școlilor, elevii din unitățile școlare cu personalitate juridică au obținut note mai mari la simularea la evaluarea națională pentru clasa a VIII-a, comparativ cu elevii din școlile cu statut de structură. Diferențele sunt ample: aproximativ un punct la nivelul mediei generale, respectiv al mediilor la fiecare probă. Ponderea elevilor care au obținut note peste 5 este de două ori mai mare în școlile cu personalitate juridică față de școlile structuri. Pe tipuri de probe, datele sunt următoarele: aproape două treimi (63%) dintre elevii din unități cu personalitate juridică au obținut note peste 5 la proba de limba română, comparativ cu 46% dintre elevii din structurile școlare arondate. La proba de matematică au obținut note peste 5 puțin peste o treime dintre elevii din unitățile cu personalitate juridică (35%) și numai 17% dintre elevii din structurile școlare arondate. Ponderea mediilor aflate în intervalul 7-10 a fost de 21% în școlile cu personalitate juridică, față de numai 7% în structurile școlare arondate.
Analiza pe tipul de localități urbane evidențiază faptul că rezultatele mai bune sunt înregistrate în orașele municipii, acestea reprezentând, de regulă, urbanul mare, unde școlile beneficiază de resurse umane calificate în școli și de accesul facil la informații și servicii educaționale variate. În orașele municipiu, diferența dintre mediile la limba română și la matematică este mai scăzută decât în mediul rural, dar și decât în orașele mici.
De asemenea, vârsta elevilor la momentul evaluării pare a fi un indicator important al performanței. Această concluzie atrage atenția asupra nevoii de sprijin suplimentar în învățare pentru elevii care ajung în clasa a VIII-a la o vârstă de peste 15 ani din diferite motive: repetenție, întreruperi ale școlarizării (boală sau pentru plecare în străinătate sau alte situații), înscrierea întârziată la debutul școlarității. Elevii care au depășit vârsta generației (aveau peste 15 ani la data susținerii examenului) au obținut rezultate mai slabe la simularea evaluării naționale din 2016. Mediile copiilor trecuți de 15 și, mai ales, de 16 ani aflați în clasa a opta sunt semnificativ mai mici decât ale celor de 13-14 ani, mulți dintre ei sunt în pragul abandonului școlar, iar recuperarea lor trebuie să fie o prioritate.