Populația școlară a scăzut. Așa se explică pe de o parte că multe școli nu mai au foarte mulți elevi, dar nici cei care ajung pe băncile unităților de învăţământ nu au educația asigurată. Pe parcursul anilor de studiu, fie de gimnaziu sau chiar de liceu, mii de copii ajung să abandoneze, atât din cauza situației financiare a familiei, cât și din cauza nereușitei școlare. În Dolj, sunt mii de copii care renunță la educație, fapt observat din statistici și nu sunt luate măsuri care să ducă la scăderea fenomenului.
În acest an, după prima etapă de admitere la liceu au rămas libere peste 1.000 de locuri în clasa a IX-a, atât la liceele tehnologice, cât și la școlile profesionale. Planul de școlarizare a fost realizat însă pe numărul de elevi existenți în clasa a VIII-a, ceea ce arată că mulți copii nu mai continuă studiile. Unii dintre cei care nu se mai regăsesc în clasa a IX-a au abandonat școala mult mai devreme, chiar din clasele a VI-a și a VII-a. Statisticile din domeniu au stabilit că cei mai frecvenţi factori care au dus la abandon şcolar au fost: dificultăţile materiale, modelul educaţional oferit de părinţi, dezorganizarea familiei, căsătoriile timpurii, repetenţiile. În comparație cu anii anteriori, fenomenul este în creștere. Spre exemplu, în 2012 la nivelul județului Dolj erau 650 de copii de gimnaziu care nu mai continuau studiile.
Liceeni puțini la absolvire
Nici elevii care ajung la liceu nu termină ciclul de studii. O analiză între numărul de elevi care au fost admiși în 2013 și numărul de candidați înscriși la bacalaureat arată că în unele cazuri nici un sfert din absolvenți nu ajung să termine liceul cu diplomă de bacalaureat. Cele mai multe situații de acest gen se regăsesc la liceele tehnologice, pentru care sunt îndreptați în special elevii care obțin note mici la examenele de limba română și matematică. Ajung astfel să opteze pentru diverse specializări despre care nu au prea multe informații și pe măsură ce descoperă în ce constau ajung să părăsească studiile. În plus, la liceele tehnologice, matematica se menține ca disciplină de bacalaureat și mulți renunță să mai susțină examenul, pentru că nu îl promovează. S-a ajuns ca la unități școlare precum Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova, unde la admiterea din 2013 după prima etapă au fost admiși 69 de elevi, în prima sesiune a examenului de bacalaureat din acest an s-au înscris doar zece candidați din care au reușit doar trei să promoveze examenul. De asemenea, la Colegiul Tehnic de Arte și Meserii „Constantin Brâncuși“ din Craiova au fost admiși în prima etapă 155 de elevi și alți șapte elevi în etapa a II-a, adică 162 de elevi. În prima sesiune a examenului de bacalaureat, la această unitate școlară apar înscriși 93 de candidați în care sunt incluși și restanțierii din anii anteriori, iar sesiunea a fost promovată doar de 22 dintre absolvenți. La Colegiul Tehnic „C.D. Nenițescu“, în 2013 au fost admiși 87 de elevi împărțiți în trei clase, iar la bacalaureat s-au înscris doar 28 de absolvenți, din care au promovat zece. Și exemplele se pot extinde și la alte unități școlare cu astfel de specializări.
Eșecul pus pe umerii familiei
Rezultatele slabe de la școală sunt puse în general pe lipsa de colaborare a familiei cu reprezentanții școlii. Peste 7.000 de copii din Dolj au unul din părinți plecați în străinătate, o arată datele centralizate de unitățile de învățământ. Cadrele didactice susțin astfel că absența unuia sau a ambilor părinți determină, în multe cazuri, copiii să nu mai frecventeze școala sau să nu se mai pregătească așa cum trebuie. Pe de altă parte, însă, elevii au foarte multe discipline de studiu în program. Un elev de clasa a V-a are în orarul săptămânal 15 discipline de studiu, iar în clasa a VIII-a ajunge să aibă 18 materii de studiu. Activitatea instructiv-educativă cuprinde între 6 și 7 ore pe zi la școală, la care trebuie să adauge alte câteva ore de pregătire a temelor și lecțiilor acasă. La finalul anilor de gimnaziu, cei mai buni elevi sunt doar cei care arată că au cunoștințe temeinice de română și matematică.
Cei mai mulți copii sunt la grădiniță și la învățământul primar
Tema abandonului școlar a revenit din nou în atenția Ministerului Educației Naționale, care realizează un studiu pe această temă în special pentru elevii din mediul rural. Potrivit unui studiu prezentat de Ministerul Educației chiar în aceste zile, cei mai mulți copii sunt la grădiniță și la învățământul primar. La nivelul învăţământului preşcolar s-a observat o creştere a participării la educaţie a copiilor de vârste mici de la 65% la 86% în cazul copiilor de trei ani. A crescut și numărul copiilor din învățământul primar. Conform studiului, în prezent doi din trei copii de șase ani se regăsesc în învăţământul primar, un progres comparativ cu anul școlar 2012 – 2013, când raportul era inferior de unul 1 din 5.
