10.3 C
Craiova
joi, 25 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljZile de libertate pentru pușcăriașii „cazați“ în celule cu igrasie

Zile de libertate pentru pușcăriașii „cazați“ în celule cu igrasie

Deținuții înghesuiți în penitenciare, unii cazați în paturi suprapuse pe două şi trei rânduri,  ar trebui să primească câte șase zile pentru fiecare lună petrecută în astfel de celulă (Foto:gazetadenavodari.ro)
Deținuții înghesuiți în penitenciare, unii cazați în paturi suprapuse pe două şi trei rânduri, ar trebui să primească câte șase zile pentru fiecare lună petrecută în astfel de celulă (Foto:gazetadenavodari.ro)

Începând de astăzi ar trebui să se aplice Legea nr. 169/2017, care prevede scăderea a șase zile din fiecare lună de pedeapsă petrecută de deținuți în condiții necorespunzătoare. Deși a intrat în vigoare în urmă cu 90 de zile, legea nu are încă norme de aplicare, așa că nu este clar dacă aceste zile se scad din pedeapsa stabilită de instanță sau se adaugă la zilelor considerate ca executate pe baza muncii prestate. 

Legea nr. 169/2017, care modifică Legea privind executarea pedepselor, a intrat în vigoare în urmă cu trei luni, pe 18 iulie, atunci când a fost publicată în Monitorul Oficial. Legea a prevăzut un termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare în care penitenciarele ar fi trebuit să întocmească o fişă de evidenţă pentru fiecare deținut, așa că ar trebuie să se aplice începând cu data de 19 octombrie.
Să vedem, mai întâi, ce prevedea această lege.
Cea mai importantă modificare se referă la compensarea în cazul cazării în condiții necorespunzătoare: „la calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, șase zile din pedeapsa aplicată“, se arată în lege.
Condițiile necorespunzătoare sunt următoarele: cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, lipsa accesului la activități în aer liber, lipsa accesului la lumină naturală, lipsa temperaturii adecvate în celulă, lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare, dar și existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții celulelor.
Mai trebuie spus că legea interzice transferul deținuților în penitenciare cu condiții necorespunzătoare pentru a beneficia de reducerea pedepselor, iar prevederile acestei legi nu se aplică și deținuților care au fost despăgubiți prin hotărâri ale CEDO pentru condiţii necorespunzătoare de detenţie.

O lege cu probleme

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a atras atenția încă de luna trecută că această lege este neclară, iar sistemul informatic încă nu a fost pus la punct.
Mai mult decât atât, reprezentanții penitenciarelor habar nu au din ce se scad aceste zile considerate ca fiind executate: din pedeapsa stabilită de instanță sau se adună la zilele considerate ca executate în baza muncii prestate?
„Regimul juridic al acestor șase zile considerate ca fiind executate nu este clar, efectul fiind ca, în funcție de interpretare, acestea ar urma să fie scăzute efectiv din cuantumul total al pedepsei aplicate ori să fie asimilate zilelor considerate ca executate, pe baza muncii prestate. Diferența de interpretare poate duce, de exemplu, la situații paradoxale, în care unii deținuți ar fi trebuit puși în libertate cu luni sau chiar ani înainte de data calculului zilelor considerate ca executate“, se arată într-un comunicat al FSANP.
Legea nu lămurește nici dacă, după scăderea zilelor obținute ca măsură compensatorie, eliberarea unui deținut se face pe cale administrativă (de comisiile speciale din penitenciare) sau de instanța de judecată.
O problemă ar fi că, dacă o comisie scade aceste zile din pedeapsa stabilită de o instanță, ar însemna că modifică pe cale administrativă o hotărâre definitivă a instanței de judecată.
Tocmai pentru a lămuri aceste neclarități, ministrul justiției, Tudorel Toader, i-a chemat la București pe directorii de penitenciare vinerea aceasta. „Pe data de 20, ca să evităm interpretarea, o practică neunitară, am invitat toţi directorii de penitenciare şi judecătorii din comisiile speciale şi vom dezbate legea, vom da o interpretare, cea corectă, unitară“, a declarat Tudorel Toader.
Reprezentanții Penitenciarului Craiova au precizat pentru GdS că, într-adevăr, directorul unității de detenție va pleca vineri la București pentru a lămuri aceste probleme.

Aproape 1.000 de deținuți, înghesuiți la Penitenciarul Craiova

Potrivit ultimelor informații făcute publice de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), dintre penitenciarele cu regim de maximă siguranță, cel mai aglomerat este cel din Iași, cu un grad de ocupare de 173%. Pe locul doi se află Penitenciarul Galați, cu un grad de ocupare de 161%, iar pe locul trei Penitenciarul Craiova.
La Penitenciarul Craiova, care are o capacitate legală de 605 persoane, la sfârșitul lunii august, erau încarcerați 910 deținuți indicele de ocupare fiind de 150%. Aici sunt instalate 1.150 de paturi, din care 1.124 în celule și 26 în infirmierii.
Numărul deținuților din Penitenciarul Craiova a scăzut față de luna septembrie 2016, când gradul de ocupare era de 170%.
În schimb, deținuții de la Penitenciarul Pelendava, care este unul cu regim semideschis și deschis, o duc ceva mai bine. La sfârșitul lunii august, gradul de ocupare al acestei unități de detenție era de 89%. Spre comparație, la Penitenciarul Târgu Mureș, care are același regim, gradul de ocupare era de 218%.

Cifrele ANP

Potrivit ANP, în perioada 2011-2016, au fost înregistrate 510 condamnări pronunţate de CEDO prin care statul român a fost obligat la plata a 3.132.429 de euro şi 10.000 de franci elveţieni.
De exemplu, în cauza Enache împotriva României, reclamantul a invocat tratamentele degradante şi inumane la care a fost supus în penitenciarele Craiova şi Giurgiu. Deținutul s-a plâns de lipsa de spaţiu şi lumină, lipsa apei curente rece şi caldă, calitatea proastă a mâncării şi lipsa activităţilor adecvate. Curtea i-a admis plângerea și a mai reținut că din celule lipsea mobilierul, instalaţiile sanitare erau insuficiente, iar condiţiile sanitare improprii. Probleme privind lipsa apei calde și calitatea proastă a produselor alimentare au fost reclamate la Penitenciarul Craiova.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS