Cele trei cluburi sportive care au construit ilegal pe terenul Primăriei Craiova motelul de lângă fostul stadion „Oblemenco“ au primit, în mod dubios, o serie de facilități. La propunerea municipalității și cu votul consiliului local, cluburile pot dispune gratuit, pe o perioadă de câteva zeci de ani, de terenul de 2.144 de metri pătrați pe care s-a construit motelul, iar unul dintre cluburi poate folosi, tot gratuit, Sala Atletică Grea. Toate aceste bunuri fac parte din domeniul public al orașului și pot fi date în folosință numai unor ONG-uri care desfășoară activități de utilitate publică. Practica de specialitate spune că acest lucru înseamnă că respectivele cluburi trebuie să fie declarate de guvern de utilitate publică, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai mult, Clubul Sportiv Olimpic Sport Craiova a primit în folosință gratuită Sala Atletică Grea în timp ce se afla în procedură de insolvență din cauza datoriilor pe care nu le-a mai putut plăti.
Scandalul construirii ilegale a motelului de lângă șantierul stadionului „Oblemenco“ fără ca nimeni din Primăria Craiova să observe acest lucru scoate la iveală o situație care ar putea duce la complicații legale atât pentru municipalitate, cât și pentru Consiliul Local Craiova. Toată infrastructura din jurul stadionului a fost cedată în folosință gratuită unor cluburi sportive private reprezentate de Eleodor Roșca. Este vorba despre Clubul Sportiv Olimpic Sport Craiova, Clubul Sportiv Olimpia Craiova și Clubul Sportiv Olimpic Poiana Braşov. Momentul posibilelor ilegalități a avut ca punct de plecare o hotărâre de guvern din 2014, numărul 116, prin care infrastructura sportivă adiacentă stadionului „Oblemenco“ a fost transferată din proprietatea statului și administrarea Ministerului Tineretului și Sportului în proprietatea orașului Craiova și administrarea Consiliului Local Craiova.
Hotărârea a fost necesară pentru demolarea vechiului stadion și începerea construirii arenei cu fonduri de la Compania Națională de Investiții și de la bugetul local al orașului. Concret, guvernul a dat în proprietate orașului Centrul Recuperare Luncă, Sala Atletică Grea, pista de atletism a stadionului, microhotelul de lângă stadion și trei terenuri de tenis cu o suprafață de 4.412 metri pătrați. În această suprafață sunt incluși și cei 2.144 de metri pătrați care, la data transferului de proprietate, nu erau ocupați de motelul ilegal.
După ce preluat bunurile în domeniul public, primăria a început să le împartă celor trei cluburi. De exemplu, în iunie 2015, consiliul local a atribuit în folosință gratuită Clubului Sportiv Olimpic Sport Craiova până în anul 2026 Sala Atletică Grea și toate echipamentele din dotare. Sala se afla în administrarea Sport Club Municipal Craiova, aflat în subordinea primăriei. Hotărârea a fost luată ca o compensație acordată Clubului Sportiv Olimpic Sport Craiova. Acesta era beneficiarul unui contract de asociere semnat în 2001 cu alt club, aflat în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, denumit Clubul Sportiv Municipal (CSM) Craiova, prin care a primit drept de folosință asupra Microhotelului Stadion pe o perioadă de 25 de ani.
Potrivit contractului, Clubul Olimpic Sport Craiova se obliga să achite utilitățile și reparațiile curente, să asigure sportivilor tarife de cazare impuse de minister și să asigure cantonamente la cererea CSM în valoare de 3.000 de dolari anual. Cum microhotelul trebuia demolat pentru construirea noului stadion, Clubul Olimpic Sport Craiova a cerut să i se dea la schimb folosința gratuită a Sălii Atletice pe o perioadă de 49 de ani, iar primăria să achite utilitățile. De asemenea, clubul se obliga să lase în proprietatea primăriei eventualele investiții pe care le făcea. Nu se știe dacă primăria a acceptat plata utilităților, dar, cu siguranță, i-a dat sala în folosință gratuită până în anul 2026.
Folosință gratuită și pentru terenul de 2.144 de metri pătrați
Celălalt bun din domeniul public al orașului oferit gratuit de primărie cu ajutorul consiliului local este suprafața de 2.144 de metri pătrați. Terenul era deja folosit gratuit de Clubul Sportiv Olimpic Sport Craiova încă din 2004, pe baza unui contract semnat cu Direcția Județeană pentru Sport (DTS) Dolj pe o perioadă de 49 de ani. În 2013, clubul, împreună cu celelalte două cluburi partenere reprezentate de Eleodor Roșca, Clubul Sportiv Olimpia Craiova și Clubul Sportiv Olimpic Poiana Braşov, au primit și drept de superficie până în anul 2053 pe baza unui contract de asociere în participațiune și constituire superficie semnat tot DTS. Scopul contractului era organizarea de activități de utilitate publică și reamenajarea bazei sportive. Fiecare dintre cluburi urma să contribuie cu bani pentru acest lucru. În februarie anul acesta, la aproape doi ani de când guvernul transferase în proprietatea orașului întreaga infrastructură din jurul stadionului, consilierii locali au aprobat modificarea contractului în sensul înlocuirii Direcției pentru Sport cu noul proprietar și administrator, Primăria Craiova.
Doar ONG-urile de utilitate publică pot primi folosință gratuită pe domeniul public
A procedat legal primăria atunci când a dat în folosință gratuită bunuri din domeniul public unor ONG-uri de drept privat? Municipalitatea spune că da și că, de fapt, ea nu a făcut decât să înlocuiască Direcția pentru Sport ca parte în contractele semnate cu mulți ani în urmă. Iată ce spun departamentele de specialitate în referatele care însoțesc hotărârile de consiliu.
„În conformitate cu art. 4, alin. 5 din HG 116/2014, începând cu data predării-preluării bunurilor, municipiul Craiova se subrogă în drepturile şi obligaţiile ce decurg din exercitarea drepturilor reale asupra bunurilor transmise, inclusiv în litigiile aflate în curs de judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti“. Cu alte cuvinte, spune primăria, ea nu a făcut decât să respecte drepturile conferite cluburilor de Ministerul Sportului. Discuția comportă aici două aspecte.
În primul rând, hotărârea prin care s-a dat în folosință gratuită Sala Atletică Grea nu este o continuare a nici unui contract mai vechi, ci o compensare pentru demolarea microhotelului Stadion. Clubul Sportiv Olimpia Sport Craiova semnase contract pentru acest obiectiv, iar contractul a fost desființat de comun acord. Pe de altă parte, în luna iunie 2015, când s-a aprobat hotărârea de consiliu, clubul era în procedură de insolvență și făcea obiectul unui plan de reorganizare aprobat de judecătorul sindic din cauza datoriilor de aproape un milion de euro către mai multe firme private și către persoana fizică Eleodor Roșca, tocmai reprezentantul clubului.
În al doilea rând, legislația în vigoare spune clar cine poate beneficia de folosința gratuită a bunurilor din domeniul public. Iată ce spune Legea 213/1998, la articolul 12: „Bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităților administrației publice centrale și locale, a altor instituții publice de interes național, județean sau local. Mai departe, Legea 215/2001 prevede la articolul 123: „Consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate“.
Mai departe, articolul 124 aduce precizări legate de folosința gratuită: „Consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală ori judeţeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice. Codul Civil spune și el, la articolul 874: „Dreptul de folosinţă asupra bunurilor proprietate publică se acordă, cu titlu gratuit, pe termen limitat, în favoarea instituţiilor de utilitate publică“. Potrivit actului de constituire al Clubului Sportiv Olimpia Sport Craiova și planului de reorganizare întocmit de administratorul judiciar BNP Consult, clubul este un ONG de drept privat constituit pe baza Ordonanței de Guvern 26/2000 privind asociațiile și fundațiile.
Actul normativ face o deosebire clară între un ONG simplu și unul de utilitate publică. Acesta din urmă trebuie să primească această calitate prin hotărâre de guvern. „Orice asociație, fundație sau federație poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă demonstrează că îndeplinește anumite condiții de eligibilitate referitoare în principal la activitatea acesteia. Aceste condiții se referă la: activitatea acesteia se desfășoară în interes general sau al unor colectivități, după caz; funcționează de cel puțin trei ani și a realizat o parte din obiectivele stabilite, făcând dovada unei activități neîntrerupte prin acțiuni semnificative; prezintă un raport de activitate din care să rezulte desfășurarea unei activități anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoțit de situațiile financiare anuale și de bugetele de venituri și cheltuieli pe ultimii trei ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoașterea statutului de utilitate publică (…) Autoritatea responsabilă cu acordarea statutului de utilitate publică. Autoritatea publică responsabilă pentru acordarea statutului de utilitate publică este Guvernul Romaniei (prin Secretariatul General), care prin hotărâre de guvern acordă acest statut. Hotărârea de guvern se acordă pe baza avizului favorabil primit din partea ministerelor de resort“, se arată în OG 26/2000.
