Fermierii din Valea Stanciului s-au strâns în aceste zile în fața primăriei, supărați că nu pot primi subvenții pentru culturile calamitate. Aceștia susțin că despre posibilitatea acordării unor subvenții au știut doar reprezentanții administrației locale, care au și depus solicitări. În comună s-au strâns numai 11 cereri care se regăsesc în centralizatorul Prefecturii Dolj. Localnicii spun că, la nivelul comunei, ar fi trebuit să fie 1.500 de beneficiari ai acestei subvenții, dar nu s-au depus cereri pentru că ei nu au fost informați.
Fermierii din comuna doljeană Valea Stanciului s-au revoltat în aceste zile când au aflat că a apărut Ordonanța nr. 45/2015 publicată pe 27 octombrie privind instituirea unei scheme de ajutor pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie-septembrie 2015. Pentru a beneficia de sprijin pentru culturile afectate, fermierii ar fi trebuit să depună cerere până pe 20 octombrie la consiliile locale. Localnicii dau însă vina pe reprezentanții administrației locale că nu i-au informat, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori. Oamenii s-au revoltat și mai mult când au aflat că de astfel de ajutoare vor beneficia doar reprezentanții administrației locale. Peste 30 de localnici s-au adunat în fața primăriei să ceară explicații. „De subvențiile de calamități au profitat numai cei din primărie, adică primarul, consilierii locali și câțiva prieteni ai consilierilor locali. Aceștia nu au anunțat oamenii din comună. Nici un cetățean, nici un fermier nu a știut, decât cei de la primărie, fapt care a dus la revoltă. Ei spun că a venit o comisie formată la nivel județean din care făcea parte și un reprezentant de la Direcția Agricolă. Domnul de la Direcția Agricolă le-a spus să le depună repede actele pentru subvenția de calamități. S-au anunțat unii pe alții în primărie, dar nu a fost anunțat nici un fermier. Acum am venit să le cerem explicații și tot dau din umeri că așa s-a nimerit să depună cerere, că nu au știut că se vor da“, a spus Vlad Alexandru. Acesta susține că are pagube în valoare de 30.000 de lei.
„Familia mea are 116 hectare, 60 de hectare au fost cultivate cu floarea-soarelui. Am pierdut 30.000 de lei pe această cultură. Este primul an în care se întâmplă așa ceva. Când s-au mai dat aceste subvenții, erau 2.000 de persoane care primeau. Acum toți dau din umeri și spun că nu au știut că se vor da“, a mai declarat Alexandru Vlad. Localnicii spun că tot ceea ce s-a întâmplat la nivelul comunei este un abuz. „Noi considerăm că este un abuz din partea primarului, care este ales de noi. El este în slujba cetățenilor, nu cetățenii în slujba lui. Trebuia să ne anunțe dacă se dau subvenții pentru calamități sau nu se dau sau puteau să ne spună să facem cereri preventiv, cum au făcut și cei din primărie. Când am mers la ei să întrebăm, ne-au spus că nici ei nu au știut, dar au făcut așa, la încercare, la noroc. Culmea este că norocul le-a surâs. Restul cetățenilor nu au noroc. Mi se pare o mizerie. Dacă aveau dreptul cei puternici, să aibă dreptul și cei care au mai puțin. Vom face o sesizare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea pentru a se verifica modul în care s-a lucrat“, a spus Marinel Preda, alt fermier din Valea Stanciului.
„Cu ce rămânem, cu palme bătute de muncă?“
Localnicii spun că trebuie luați în seamă pentru că ei sunt plătitori de taxe și impozite la stat din veniturile pe care le au.
„Trebuia să primesc subvenție pentru cultura de floarea-soarelui, porumb și lucernă. Aveam o suprafață de 25 de hectare. Paguba este enormă, pentru că producția a fost la jumătate. Prestăm servicii și plătim taxe la stat și cu ce rămânem, cu palme bătute de muncă? Sunt plătitor de taxe pe venit. Anual, dau peste 70.000 de lei“, a spus Popa Florian. Printre fermierii nemulțumiți era și un reprezentant al unei asociații agricole, Nicolae Olaru. „Deținem o suprafață de 150 de hectare. Din 2013 am avut o serie de probleme cu funcționarii primăriei. În 2013 a fost retrasă întreaga suprafață de la plată. În 2014 s-au retras vreo 80 de hectare, deși s-au depus contractele în copie xerox pentru toate suprafețele. Au făcut ca oamenii simpli care nu știu ce semnează să dea semnătură că nu dețin suprafețe la PFA Olaru Camelia. Or acest fapt poate fi dovedit. La APIA sunt persoane fizice care iau rentă viageră. Și acum nu primim nici subvenția pentru calamități“, a precizat Nicolae Olaru. Fermierii susțin că nu este posibil ca într-o localitate doar unii să fie afectați de secetă și alții nu. „Dacă este secetă, este în toată localitatea, nu este pe parcele. Și noi ar trebui să primim subvenție. Și dacă nu am pus cerere se poate vedea că avem suprafețele declarate la APIA“, a spus Vasile Ion. Și acestea sunt doar câteva dintre părerile localnicilor din Valea Stanciului.
Autoritățile dau vina pe cetățeni
Primarul localității Valea Stanciului, Gângioveanu Ionel Ovidiu, nu a putut fi contactat. Viceprimarul comunei spune că nu a fost nici o informare oficială despre subvențiile pentru culturi calamitate. „Domnul primar a spus și ieri (miercuri – n.r.) la oameni că nu au avut nimic oficial și cei de la Camera Agricolă aveau informațiile. Dânșii primesc informațiile de la Direcția Agricolă, de la APIA. Inginerii din cadrul primăriei spun că nu au avut nimic oficial. A venit aici o comisie și au făcut cereri pentru subvenții de calamitate câteva persoane care s-au nimerit la primărie. S-a făcut proces-verbal pentru constatare și se pare că doar persoanele respective vor primi. Sunt trei sferturi din localnici afectați. Sunt 1.500 de fermieri care rămân fără subvenții pentru calamități. Termenul a fost până pe 20 octombrie“, a spus viceprimarul Elena Vârdol. Întrebată dacă i se pare corect modul în care s-a procedat, viceprimarul a spus: „Nu mi se pare corect. Lumea ar fi trebuit informată sau măcar un afiș trebuia pus pe geamul de la primărie“. Culmea este că viceprimarul comunei apare ca fiind persoana din partea Primăriei Valea Stanciului în prezența căreia comisia județeană a făcut constatările la fața locului în luna august, după cum reiese din documentele Prefecturii Dolj.
Fermierii din Valea Stanciului încearcă să găsească răspunsuri și soluții pentru situația lor. Reprezentanții autorităților locale spun că demersul este tardiv și susțin că vina le aparține exclusiv fermierilor. „Informarea privind acordarea subvențiilor pentru secetă a apărut din 22 iunie prin mijloacele media. Orice fermier care are o astfel de problemă putea să depună o solicitare la primărie. La nivel local se constituia o comisie care întocmea un raport și îl trimitea către Direcția Agricolă. La rândul nostru, solicităm Prefecturii Dolj să se constituie o echipă care să meargă la fața locului și să verifice procesele-verbale cu ceea ce se află în teren. Așa s-a procedat în toate celelalte cazuri. În plus, ca să primească subvenție trebuia să aibă 30% din suprafață afectată de calamități“, a precizat Ovidiu Obleagă, purtător de cuvânt la Direcția Agricolă Dolj. De altfel, reprezentanții APIA spun că acum s-a trezit multă lume că vrea subvenții pentru calamități. „S-a pus căruța înaintea boilor, dacă mă întrebați pe mine, ca fost fermier. Acum s-a trezit toată lumea că vrea subvenții pentru calamități, iar aceste comisii ar fi trebuit făcute astă-vară. Noi suntem acum în situația în care aproape s-au terminat însămânțările de toamnă pentru anul viitor și vorbim și de o calamitate la culturile care au avut parte de așa ceva anul trecut. Supărarea mare este că unii vor primi subvenții și alții nu. Nu o să ia toți, pentru că atunci când au recoltat cultura nu au făcut înștiințare că sunt calamitați pentru că au avut ce lua de pe teren. Și nu sunt răutăcios, credeți-mă!“, a spus Cătălin Roșculete, directorul APIA Dolj.
Subvențiile nu se dau fără atestat de producător
Reprezentanții Prefecturii Dolj spun că, în vara acestui an, comisiile județene, întocmite din ordinul prefectului la solicitarea Direcției Agricole, s-au deplasat oriunde au fost chemate de consiliile locale. „Orice persoană interesată de subvenția pentru calamități depune o solicitare sau o înștiințare la primăria pe raza căreia are terenul. Aceste situații se centralizează la nivelul comitetului local pentru situații de urgență și se transmit la ISU sau la direcția agricolă județeană în cazul calamităților produse de secetă. În legătură cu seceta pedologică din vara acestui an, au fost foarte multe solicitări, au fost șase ordine ale prefectului privind constituirea unor comisii mixte de specialiști pentru a constata și a evalua pagubele. Din procesul-verbal al comisiei care s-a deplasat la Valea Stanciului reiese că s-au verificat la fața locului 11 cereri depuse până la data controlului, care s-a efectuat pe 18.08.2015. Era bine să se facă un anunț mai insistent la nivelul comunității locale. Nu știm cum s-a făcut comunicarea acolo. La acest moment, situația privind calamitățile produse de secetă a fost înaintată de Direcția Agricolă pe 19 octombrie către Ministerul Agriculturii. De aici încolo, numai Direcția Agricolă poate să mai ia legătura cu ministerul. Nu știm dacă se mai poate face ceva“, a declarat Victor Nicoară, consilier la Instituția Prefectului Dolj. La nivelul județului Dolj, din datele centralizate de APIA reiese că sunt 14.428 de femieri persoane fizice și persoane juridice care dețin o suprafață de 69.000 de hectare. Cele mai afectate culturi sunt cele de porumb și floarea-soarelui. La porumb au fost declarate calamitate 28.000 de hectare și la floarea-soarelui 36.000 hectare. Conform Ordonanței de Urgență nr. 45/2015, se acordă plăţi compensatorii pentru pierderile pe venit survenite la următoarele culturi: porumb boabe, floarea-soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreţ, păşuni şi fâneţe. Fermierii trebuie să dețină însă și un atestat de producător emis înainte de încheierea procesului-verbal pentru constatarea pagubelor. Banii sunt alocați de Comisia Europeană.
Cuantumul despăgubirilor la hectar pentru culturile calamitate
Potrivit Ordonanței nr. 45/2015, cuantumul despăgubirilor la hectar va fi următorul: pentru persoane fizice – porumb boabe – 280 de lei, floarea-soarelui – 285 de lei , soia – 335 de lei, cartof – 1.130 de lei, sfeclă de zahăr – 600 de lei, legume în câmp – 1.490 de lei, plante de nutreț – 222,5 lei, pășune – 50 de lei, fâneață – 75 de lei. Pentru persoane juridice, cuantumul despăgubirilor la hectar este următorul: porumb boabe – 560 de lei, floarea-soarelui – 570, soia – 670 de lei, cartof – 2.260 de lei, sfeclă de zahăr – 1.200 de lei, legume în câmp – 2.980 de lei, plante de nutreţ – 445 de lei, păşune – 100 de lei, fâneaţă – 150 de lei.
