Vaccinul tetravalent care imunizează copiii în vârstă de şase ani pentru mai multe boli, printre care tetanos şi poliomielită, lipsește din cabinetele medicilor de familie craioveni. Acum patru luni, Ministerul Sănătății a transferat administrarea vaccinului de la rețeaua de medicină școlară la medicii de familie și de atunci nu se mai găsește. Criza acestui vaccin apare în timp ce din maternitățile craiovene lipsește și vaccinul împotriva hepatitei B.
Imunizarea este una dintre cele mai eficiente metode de prevenție primară. Salvează peste trei milioane de vieți în fiecare an în lume. Alte trei milioane de decese au loc anual în rândul copiilor care nu au acces la vaccinare. Cu toate acestea, în sistemul de sănătate românesc lipsa de organizare face ca mereu să apară lacune în aprovizionarea spitalelor sau cabinetelor de medicină de familie. Din momentul în care vaccinarea a fost trecută de la medicii din cabinetele școlare la medicul de familie, cadrele medicale nu au mai primit nici un vaccin tetravalent.
„De atunci nu am primit nici un vaccin tetravalent. Schema vaccinală s-a schimbat luând în considerare apariția unor vaccinuri mai sigure, eficiente. Astfel, vaccinurile care se făceau în clasa I și respectiv a III-a au fost aduse în întregime la vârsta de șase ani și se practică o singură inoculare, respectiv tetravalentul. Este un avantaj pentru că este adus o singură dată copilul și vaccinat. Noi administrăm acest vaccin când realizăm și examenul de bilanț pentru vârsta respectivă. Ideea a fost excelentă, dar a fost aplicată prost pentru că s-a făcut această trecere fără să existe un stoc de vaccin. În acest moment, noi așteptăm în continuare vaccinul. Să sperăm că îl primim cât mai repede. Este mai mult o problemă administrativă de întârziere a acestui vaccin și nu neapărat o problemă care să influențeze negativ sănătatea copilului. Este un vaccin de rapel, copiii au deja vaccinarea primară și sunt protejați, la șase ani se face astfel încât să fie protejați întreaga viață“, a explicat Dumitra Gindrovel, medic de familie și medic coordonator în Grupul de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).
„Eu am cam 15 copii pe care trebuie să-i imunizez“
Vaccinul apără copiii împotriva difteriei, tetanosului, a tusei convulsive şi poliomielitei. Medicul de familie Adriana Dogaru spune că acesta ar trebui să se administreze în luna în care copilul este născut. Dar în situația în care nu se găsesc doze de vaccin, copiii o să fie recuperați în momentul în care vaccinul o să apară. „Nu îl avem acum. Există probleme până face ministerul licitația, probabil. Până acum se făcea la vărsta de patru ani, acum se face la șase ani. Atunci când se făcea la patru ani, îl făceau medicii de familie, după care l-au făcut medicii din cabinetele școlare. Acum l-au mutat din nou la noi. Eu am cam 15 copii pe care trebuie să-i imunizez“, a declarat medicul.
Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP) Dolj spun că au cerut medicilor de familie necesarul de vacin și că în momentul în care o să ajungă în județ dozele o să fie repartizate.
„Nu există nici pe piața liberă farmaceutică“
Și dr. Iulian Uța, medic de familie cu specializare în pediatrie, spune că a trimis necesarul către DSP Dolj. Și acesta are pe listă copii care așteaptă să fie vaccinați. În plus, medicul spune că vaccinul nu se găsește nici în farmaciile din oraș. „Ne-a fost solicitat de către Direcția de Sănătate Publică să facem catagrafia persoanelor cu vârsta de șase ani care erau eligibile pentru vaccin. Catagrafia a fost efectuată, necesarele au fost transmise, din punct de vedere al actelor totul este rezolvat. În cazul meu, este vorba de 15-20 de copii care trebuie vaccinați în fiecare lună. Unii medici de familie pot să aibă mai mulți, alții mai puțini. Aceștia sunt amânați până în momentul în care vom primi vaccinul. Nu există nici pe piața liberă farmaceutică ca să putem îndruma părinții să-l cumpere“, a explicat medicul.
Lipsește și vaccinul împotriva veninului de albină sau de viespe
Românii care sunt alergici la înţepătura de albină sau de viespe îşi caută tratamentul necesar în străinătate. De câţiva ani, în farmaciile din România nu se mai găsește vaccinul împotriva veninului acestor insecte.
Tetanos, difterie, tuse convulsivă în România
Potrivit datelor DSP Dolj, în România, în 2013 au fost raportate șase cazuri de tetanos, cu o incidenţă naţională de 0,03 la 100.000 de locuitori, similară cu cea din anul precedent. Cinci cazuri au aparţinut grupei de vârstă peste 65 de ani, patru s-au înregistrat la sexul masculin şi toate cele șase cazuri au apărut la persoane fără imunitate antitetanică, cu evoluţie severă, fatală. 83,3% din cazuri au aparţinut mediului rural, asociat cu riscuri mai mari şi, în general, cu un standard igienico-sanitar mai scăzut. În România, nu au fost semnalate cazuri de difterie din 1990. În anul 2014, au fost raportate 254 de cazuri suspecte de tuse convulsivă. 44% din cazuri s-au complicat cu pneumonie, dar nu s-a înregistrat nici un deces la cazurile confirmate/probabile. 32% din cazuri au fost vaccinate corespunzător vârstei, ceea ce ridică problema scăderii imunităţii şi a oportunităţii introducerii unui nou rapel la vârsta şcolară.
