Bazinele sunt preferate pentru apa cu un conţinut bogat în sulf, clor, brom şi iod (Foto: Lucian Anghel)

Situată pe culoarul pe care l-a creat râul Blahniţa la traversarea dealurilor subcarpatice, staţiunea Săcelu din comuna gorjeană cu același nume este cunoscută încă din epoca romană. Apele minerale cu valoare terapeutică prin conţinutul bogat în sulf, clor, brom şi iod, nămolul terapeutic şi climatul zonei au constituit factorii determinanţi ai apariţiei şi dezvoltării staţiunii. Așa se face că astăzi români din toată țara vin în Gorj, la Săcelu.

Mărginită la est de dealul Ciocadia şi la vest de Săcelu, comuna Săcelu din județul Gorj este la propriu un adevărat izvor de sănătate. Potenţialul surselor hidrominerale este valorificat la Săcelu prin bazine cu apă minerală, izvoare şi foraje. Apele au valoare terapeutică prin conţinutul bogat în sulf, clor, brom şi iod, fiind recunoscute în tratarea afecțiunilor aparatului locomotor, parezelor uşoare, afecţiunilor sistemului nervos central, ale aparatului respirator, dar și afecţiunilor digestive, hepato-biliare şi renale.
Natura a fost cât se poate de darnică în acest colț din Oltenia, căci pe lângă apele miraculoase, cei care ajung în această parte a Gorjului nu au cum să nu fie cuceriți de frumusețea peisajelor, desăvârșite de pădurile de fagi, tei, castani.
Fascinați de peisaj luăm drumul râului Blahniţa și ajungem în centrul stațiunii, unde se află o bază de tratament, dar și bazinele cu ape miraculoase. Veniți din toate colțurile țării, de la Hunedoara, Petroșani, Craiova, turiștii se bucură de efectele apelor bogate în sulf, clor, brom şi iod. Acolo se fac și cure cu nămol, așa că înzestrați cu tot felul de ustensile improvizate care îi ajută să adune amestecul de pe fundul bazinelor, turiștii își ung corpul, mulțumiți de efectele obținute.
„De 30 de ani vin la Săcelu. Mă simt foarte bine după curele de tratament și băi. Este excepțional“, ne mărturișete Victor Stoițescu din Craiova. Încântat de efectul băilor și al tratamentului cu nămol este și alt craiovean venit pentru prima dată la Săcelu. „Am venit la Săcelu pentru apele acestea care sunt foarte bune și pentru nămol care face bine la reumatism, la durerile de spate. E prima dată când vin și îmi place. După câteva ședințe mă simt bine“, a precizat Constantin Miloșovici.

Din negura vremurilor

Puterile tămăduitoare a apei izvoarelor de la Săcelu sunt recunoscute încă din epoca romană. Studierea atentă a castrului roman de la Săcelu de către istoricul Grigore Tocilescu şi de cărturarul gorjean Alexandru Ştefulescu a consemnat descoperirea mai multor dovezi din perioada ocupaţiei romane. Pe lângă monede romane, pietre sculptate, statui din piatră, coloane fără capitel, instalații termale, resturile de băi, dar și unele inscripţii atestă valorificarea izvoarelor minerale, constituind baza continuităţii şi dezvoltării aşezării Săcelu.
Una dintre inscripțiile în piatră datează din 275 d. Hr. „Eu Marcus Tiberius Marcianus închin zeilor Aesculap și Hygia (Medicină și Farmacie) puterea apelor îndeplinind a mea dorință după merit“.
Din acea perioadă se mai păstrează și în zilele noastre o baie romană. În apropierea râului Blahniţa, nu departe de drumul ce duce spre centrul stațiunii, se găsește, așa cum spun localnicii, o baie romană. E vorba despre un bazin săpat în piatră, nu foarte lat, dar de o adâncime de patru metri. „În urmă cu doi ani, din curiozitate, împreună cu cei de la Muzeul Județean Gorj, am golit acest bazin și am descoperit scaune săpate în stâncă, dar și trepte care coborau pe vremuri până la fundul bazinului“, ne explică primarul comunei Săcelu, Florin Dorin Jurebie.
Secolele se scurg. Modernizările, atât cât le permiteau anii, au avut loc la Săcelu. Boierii Sadoveanu puneau bazele primei instalații de încălzire. Făceau focul care încălzea apa și prin jgheaburi ea ajungea în căzi din lemn. Apoi, în 1866, ministrul de interne declara localitatea stațiune balneară, primele stabilimente urmând să se construiască începând cu anii 1888. Beneficiile pe care le aduceau băile în apele de la Săcelu fac înconjurul țării și în scurt timp, personalitățile importante vin la Săcelu.
„Aici își avea conacul și boierul Moangă, un bun prieten al lui Tudor Vladimirescu, așa că la trecerile sale prin zonă mergeau deseori împreună să facă băi. Prin 1900 s-au trimis analize la București, care au scos în evidență faptul că, deși izvoarele sunt în același loc, au concentrații diferite“, precizează primarul localității.

Un loc aparte

Calitățile apelor minerale de zăcământ din bazinele stațiunii sunt și astăzi apreciate de cei care ajung la indicația medicilor la Săcelu, la fel cum sunt apreciate și izvoarele de cură internă. Pe o potecuță ce urcă din centrul stațiunii pe versant ajungem și noi la izvorul Săcelata. Apa ce curge din versant are efecte benefice pentru unele afecțiuni ale aparatului digestiv.
„Izvorul se află la o distanță aproximativ mică de centrul stațiunii. Calitățile apei acestui izvor au fost descoperite după anul 1900. Cei care vin să facă curele de tratament cu nămol fac și această cură internă, extrem de benefică pentru aparatul digestiv. Este recomandată pentru cei care suferă de gastrite, ulcer. Turiștii au în apropierea izvorului și un loc de popas, ridicat prin bunăvoința celor care au trecut pe la Săcelu“, a precizat Florin Dorin Jurebie, primarul comunei, care și-a propus ca în scurt timp să se ocupe de iluminarea acestei poteci.
La umbra arborilor falnici, în liniștea tulburată doar de cântul păsărilor sau pe alocuri de pașii altor turiști ce vin la izvor, l-am întâlnit și pe olteanul din Hunedoara.
„Eu sunt oltean de la Târgu Cărbunești, dar locuiesc în Hunedoara și am auzit de stațiune de la sora mea, care locuiește în Târgu Jiu. Mă tratez de reumatism, dar fac și cură cu apă de la izvor. Băile sunt, zice-se, cele mai bune din Europa. O să mai vin de fiecare dată când o să am ocazia, pentru că totul îmi place foarte mult: dealurile, băile, pădurile, oamenii care sunt extraordinari“, a precizat Marin.
Cei care ajung în stațiunea Săcelu au ocazia să pornească pe cărări străjuite de arbori și să poposească la bisericuța din lemn din satul cu același nume. Pe poteca ce îi conduce spre trepele vechiului lăcaș de cult, pruni și meri roditori îi vor îmbia cu fructele lor. Și, dacă trecătorii prin aceste locuri au prins gustul drumețiilor, pot alege traseul de o oră pe cărări umbrite de arbori pentru a admira de sus frumusețile stațiunii, căci la Săcelu natura a fost de o generozitate aparte.