Când Fiscul stabilește obligații de plată în plus în timpul controalelor, firmele pot contesta în instanță sau sunt bune de plată (Foto: GdS)
Când Fiscul stabilește obligații de plată în plus în timpul controalelor, firmele pot contesta  în instanță sau sunt bune de plată (Foto: GdS)
Când Fiscul stabilește obligații de plată în plus în timpul controalelor, firmele pot contesta
în instanță sau sunt bune de plată (Foto: GdS)

Aveți firmă și emiteți bon fiscal? Atunci aflați în cele ce urmează cum trebuie să vă pregătiți pentru un eventual control și în ce situație vă poate fi închisă firma. Iată cum trebuie să vă pregătiți documentele firmei, atunci când Fiscul vă bate la ușă, la un control inopinat sau la unul anunțat.

Multe dintre firmele private nu au capacitatea de a face față deselor modificări fiscale, iar aceia care nu își permit să își angajeze un consultant fiscal trebuie să fie foarte atenți la schimbările legislative. Statul ar trebui să ducă dese campanii de informare a contribuabililor și să nu treacă direct la amenzi.
„O soluție bună ar fi ca aceste campanii de informare făcute de ANAF trebuie să fie mai dese. Cu alte cuvinte, ANAF trebuie să informeze mai bine contribuabilii, prin o distribuire mai bună a informărilor despre noutățile fiscale (…) și nu în ultimul rând, prin vizite la sediul contribuabililor, cărora să li se explice, înainte de a li se aplica o sancțiune, care sunt consecințele legale ale acțiunilor lor, cum trebuie să le respecte și cum trebuie să facă implementarea lor. Este eronat, din punctul meu de vedere, această atitudine de a controla și de a aplica o sancțiune importantă, când în mod normal ar trebui să îl avertizezi, să-l informezi și să-i dai un termen rezonabil în care să implementeze acele măsuri fiscale”, a precizat avocatul specializat în dreptul afacerilor, Lavinia Toma-Tumbăr, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la alege TV.

Cum vă puteți proteja de controalele ANAF

Deși articolul 100 din Codul de procedură fiscală spune că pot fi controlate doar firmele la care rezultă din analiza Fiscului că ar avea un risc de încălcare a legislației fiscale, există cazuri în care firmele se pot trezi cu un control inopinat: atunci când ANAF controlează furnizorii furnizorilor. Dacă este un control la firma X, care a livrat către firma Y tot de naționalitate română, care la rândul ei a livrat către firma Z din UE, atunci la firma Y poate să apară controlul inopinat tematic, pentru ca Fiscul să se lămurească dacă mărfurile chiar au circulat prin Europa sau doar au circulat doar scriptic, a explicat avocata Lavinia Toma-Tumbăr. Dar ce trebuie să pregătiți în fața unui control iminent al Fiscului și ce trebuie să faceți.
„Firmele trebuie să aibă o ordine fantastică în documente. Inclusiv corespondența prin e-mail cu partenerul de afaceri din străinătate trebuie păstrată, trebuie să păstreze inclusiv avizele de însoțire a mărfurilor sau documentele de la curier, dacă marfa a fost transportată prin curier, și nu în ultimul rând, trebuie păstrat CMR-ul, adică documentul de transport, semnat de societatea beneficiară la care a ajuns marfa, care să ateste că mărfurile chiar au ajuns la destinație. Deci, soluția este să avem toată această arhivă bine pusă la punct și să furnizăm organului fiscal toate documentele, cu mult calm și cu multă logică“, a spus avocata Lavinia Toma-Tumbăr, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la alege TV. E-mail-urile dintre partenerii de afaceri pot constitui „mijloace de probă, pe realitatea operațiunii“. Mai trebuie păstrate și facturile proforma, chiar dacă ele nu se înregistrează în contabilitate, dar pot fi documente din care Fiscul să fie convins că mărfurile chiar au circulat faptic și nu doar scriptic.

Cum trebuie să procedeze firmele înainte de verificări

Dacă o firmă este corectă și își fiscalizează toate veniturile, declarând totul la stat, atunci nu trebuie decât să demonstreze Fiscului acest lucru cu documente.
ANAF a intensificat controalele în ultima perioadă. În cazul în care ANAF își anunță controlul, firma poate cere amânarea acestuia o singură dată, din motive obiective. Lavinia Tumbăr mai spune că până să vină Fiscul în control, firmele pot să își rectifice erorile din contabilitate (fie o cheltuială introdusă eronat, fie să refacă decontul de TVA și să depună la Fisc unul rectificativ), înainte de începerea controlului de fond, pentru a evita plata dobânzilor, penalităților și chiar a TVA-ului în plus.
Fiscul doljean verifică intens firmele intrate în insolvență.
„În 2015 a crescut numărul controalelor fiscale ca urmare a modificării legislației pe Legea 85 privind procedura insolvenței, modificată în iunie 2014, care spune că inspecția fiscală trebuie făcută în termen de 60 de zile din momentul publicării în buletinul insolvenței. Din totalul inspecțiilor fiscale efectuate la care s-au stabilit obligații de plată au fost contestate în instanță, în 2015, 6,86% din rapoartele de inspecție fiscală întocmite“, a spus, pentru GdS, Bogdana Dragomirescu, șefa Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Dolj.
Noua lege a insolvenței (Legea nr. 85/2014) prevede la articolul 120 că Fiscul trebuie să verifice firmele intrate în insolvență în termen de 60 de zile de la publicarea în Buletinul Insolvenței. În acel raport de inspecție pot fi stabilite obligații de plată în plus, precum și dobânzi și penalități, dacă se descoperă că firma intrată în insolvență nu și-a evidențiat anumite venituri sau a făcut înregistrări contabile eronate.
Lavinia Tumbăr susține că, de regulă, în majoritatea rapoartelor de inspecție fiscală inspectorii ANAF stabilesc sume de plată în plus pentru firma controlată.

ANAF confirmă că s-au intensificat controalele de la Antifraudă

Direcția Generală de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF a intensificat controalele în toată țară, de când s-a modificat OG nr. 28/1999 privind utilizarea caselor de marcat electronice fiscale, pentru a verifica dacă se emit sau nu bonuri fiscale în teritoriu.
Cei de la Antifraudă primesc reclamații la Tel Verde despre firme care nu emit bon fiscal, reclamații care pot veni atât de la clienți, cât și de la concurența respectivilor comercianți. „În primul rând, vreau să vă confirm intensificarea acestor controale care fac parte dintr-o amplă acțiune la nivel național ce vizează îmbunătățirea conformării voluntare și a disciplinei fiscale. În al doilea rând, este important de știut că, la baza conceperii listei cu agenții economici ce urmează a fi controlați, s-au aflat atât sesizările primite la Tel Verde, cât și analizele de risc efectuate de structurile de specialitate care utilizează un set de criterii de selectivitate riguroase“, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu, citat de Capital.ro.

Antifrauda poate să dea doar amendă fără să închidă firma

În ultima perioadă au apărut informații în mass-media centrale cum că inspectorii Antifraudă închid magazine, restaurante, baruri pentru o diferență infimă în casierie, chiar și de 50 de lei. Cum trebuie să se întâmple în practică? OG nr. 28/1999 modificată recent prevede că, dacă există diferențe între încasările efective și cele înregistrate în casa de marcat fiscală, atunci inspectorii Antifraudă pot să aplice o amendă, să confiște sumele, dar și să suspende activitatea firmei respective de la o lună și până la trei luni. Dar organul fiscal nu poate avea exces de zel. Specialistul în dreptul afacerilor Lavinia Toma-Tumbăr a explicat de ce nu pot închide inspectorii Antifraudă comercianți privați pentru diferențe infime în casierie: „Ce scrie în Ordonanța nr. 28/1999 este că, în funcție de gravitatea faptei, organul de control dispune măsura suspendării. Cu alte cuvinte, organul de inspecție fiscală trebuie să aprecieze în mod obiectiv gravitatea faptei. Pentru o sumă atât de mică, nu consider că este fapta atât de gravă, în special dacă acel contribuabil se află la prima abatere, în special dacă cifra de afaceri este mare și atunci raportat la o cifră de afaceri mare, atunci o sumă de 50 de lei este derizorie. Corect și just ar fi ca pentru o astfel de faptă, măsura suspendării activității să nu se aplice“. Lavinia Toma-Tumbăr este de părere că pentru diferențe mici de sume în casierie inspectorii de la Antifraudă trebuie să analizeze obiectiv și să aplice doar amenda cuvenită, fără suspendarea activității, având în vedere că legislația nu permite în astfel de cazuri acordarea unui avertisment firmei contraveniente. Actul normativ amintit modificat recent prevede la art. 11, alin. 1, litera ii): „suspendarea activităţii operatorului economic în punctul de lucru, de la o lună la trei luni, în funcţie de gravitatea faptelor, pentru contravenţiile prevăzute“ .
În cazul în care firmele nu sunt mulțumite de rezultatele controalelor, atunci trebuie să conteste în instanță cât mai repede posibil procesul-verbal de constatare a contravenției, chiar de a doua zi, dar trebuie și să solicite instanței acordarea unui termen de judecată cât mai mic.

Antifrauda se justifică

Serviciul de Comunicare al Direcției Antifraudă a transmis un comunicat de presă, inclusiv către GdS, în care lămurește ce fel de cazuri instrumentează instituția:
„Linia prioritară de acțiune a DGAF este reprezentată de analiza, investigarea și instrumentarea cazurilor de fraudă fiscală organizată sistematic. În 2014, 90% dintre cazurile instrumentate de Direcția Antifraudă au vizat prejudicii de peste un milion de euro/dosar, iar în primele două luni din 2015 procentul dosarelor de peste un milion de euro au reprezentat 87% din totalul sesizărilor penale înaintate organelor de anchetă“.
Detalii despre cum să vă pregătiți înainte de controalele ANAF și cum să contestați, despre cum au câștigat procesele pe TVA în fața Fiscului unele persoane fizice care au făcut tranzacții imobiliare repetate, dar și multe alte informații legate de Fisc puteți afla urmărind pe internet emisiunea „Economia Sudului“, fie pe site-ul alege TV, www.alege.tv, fie pe site-ul Gazetei de Sud, www.gds.ro.

Dacă o firmă e în incapacitate de plată se impune insolvența

Avocata Lavinia Toma-Tumbăr a precizat că administratorul unei societăți care a intrat în incapacitate de plată „are obligația legală de a-și deschide procedura insolvenței. Neîndeplinirea acestei obligații constituie infracțiune de bancrută frauduloasă. Administratorii societăților care se află în incapacitate de plată, în ceea ce privește Fiscul, în special, trebuie să știe că nedeclararea insolvenței atunci când s-a creat incapacitatea de plată conduce la antrenarea răspunderii solidare a administratorului, în raport cu Fiscul, pentru obligațiile datorate de societate“. Nu contează suma cu care firma este datoare la stat, în acest caz de incapacitate de plată. Potrivit articolului 27 din Codul de procedură fiscală, atragerea răspunderii solidare a administratorului, în cazurile enumerate anterior, este instantanee, adică este executorie și nu mai este nevoie de un proces.

Ramona OLARU
Lucrează din 2001 în mass-media şi consideră că cel mai important lucru în această meserie este corectitudinea. Jurnalist specializat pe domeniul economico-financiar, își călăuzește pașii după motto-ul „În afaceri, ca și în viață, trebuie să fii fair-play. Doar în acest fel câștigi cu adevărat!”