Sute de elevi doljeni au participat duminica trecută la faza locală a olimpiadei de matematică. 40 dintre ei au contestat punctajele primite, iar în urma reevaluării s-a constatat că mulţi dintre elevi au fost depunctaţi. Cei care nu au apucat să conteste notele regretă pentru că se îndoiesc de punctajul primit de copiii lor. În schimb, inspectorul de specialitate susţine că profesorii evaluatori au fost obosiţi din cauza volumului mare de muncă, nemotivaţi pentru că nu primesc bani pentru această activitate, iar mai mult decât atât există premisa să nu fi „simţit problema“ sau soluţia oferită de copii…
Problemele întâmpinate de elevii participanți la olimpiade și de părinții lor par să nu își găsească rezolvarea. După ce în ediția din 26 ianuarie 2015 a Gazetei de Sud, în articolul „Mama unei eleve demască neregulile de la olimpiadă“ vă prezentam o serie de nereguli semnalate de mama unei eleve participante la olimpiada de matematică de acum un an, un nou scandal a apărut în urma olimpiadei de matematică de anul acesta, după ce copiii şi părinţii acestora au văzut lista cu rezultatele afişate. Părinţii susţin că olimpiada a fost organizată în bătaie de joc şi nu face altceva decât să demoralizeze orice copil dornic să înveţe și să participe la competiţii. Părinții sunt nemulţumiţi şi de modul în care au fost programate olimpiadele în acest an. Copiii care doreau să participe la mai multe olimpiade şcolare au fost nevoiţi să aleagă deoarece olimpiada la limba franceză, de exemplu, a fost programată în aceeaşi zi cu cea de fizică, iar olimpiadele de informatică şi matematică în acelaşi weekend.
21 dintre cei 40 de elevi care au făcut contestație au primit alte punctaje în urma recorectării lucrărilor
700 de elevi din judeţul Dolj, de clasele V-XII, pasionaţi de matematică, s-au înscris la faza locală a olimpiadei. Cei mai mulţi dintre elevii participanţi la olimpiadă sunt de clasa a V-a – 197, 178 de clasa a VI-a, 127 de clasa a VII-a, 105 elevi de clasa a VIII-a, 40 de clasa a IX-a, 32 de clasa a X-a, 30 de clasa a XI-a şi 22 de clasa a XII-a. Elevii din clasele a V-a şi a VI-a au avut la dispoziţie două ore pentru a rezolva cele patru subiecte primite, iar cei din clasele VII-XII, trei ore. Dintre cei 700 de participanţi la olimpiadă, un singur elev a reuşit să obţină punctaj maxim. Este vorba de elevul Andrei Eugeniu Nicolaescu, elev în clasa a X-a la CN „Fraţii Buzeşti“, din Craiova. După afişarea rezultatelor, 40 de copii au contestat notele primite. Având în vedere că au primit spre rezolvare patru subiecte, fiecare dintre acestea a fost notat cu zece puncte. La o primă privire a listei cu rezultatele obţinute de elevii care au contestat notele primite se pot observa diferenţe între punctajele iniţiale şi cele obţinute după recorectare. 21 dintre cei 40 de elevi care au contestat punctajele au primit altele în urma recorectării lucrărilor. Putem oferi doar câteva exemple. La subiectul numărul patru pe care elevii de clasa a V-a l-au primit la olimpiadă, unul dintre candidaţi a primit iniţial un punctaj de 4,50, iar după recorectare zece, apoi alt elev la primul subiect, iniţial, a primit un singur punct, după reexaminare patru puncte, iar o elevă de clasa a VII-a, de exemplu, dacă iniţial a primit două puncte pentru exerciţiul patru, după recorectare a primit zece puncte. „Cum este posibil ca un profesor să noteze un subiect cu două puncte, iar al doilea să ofere zece puncte? Întrebarea mea este de bun-simţ. Care dintre cei doi profesori a greşit? Pentru că vorbim de disciplina matematică. Dacă a greşit primul evaluator înseamnă că sunt foarte mulţi elevi depunctaţi care ar putea să ia punctaj maxim, dacă a greşit al doilea, înseamnă că prin promovarea pe nedrept a unui elev l-a nedreptăţit pe altul. Cineva nu mai trebuie să fie astăzi profesor de matematică. O astfel de olimpiadă ne face să ne gândim serios dacă merită sau nu să ne înscriem copilul în competiţie? În plus, ce poate simţi un copil după o astfel de experienţă“, a spus părintele unui copil care a participat la olimpiada de matematică.
Când „soluțiile ingenioase“ dau bătăi de cap
Am vrut să aflăm părerea inspectorului şcolar de specialitate despre această situaţie. Cum se explică faptul că, în urma recorectării, mulţi dintre copii au primit note mult mai mari. Cristian Moanţă, inspector de matematică în cadrul ISJ Dolj, a declarat: „Este foarte simplu de explicat. Avem 700 de copii înscrişi în competiţie şi foarte puţini evaluatori, doar 70. La clasa a V-a, de exemplu, am avut 15 evaluatori pe 200 de lucrări. A fost un volum foarte mare de muncă. În plus, ca la orice olimpiadă, multe din problemele pe care copiii le-au primit au fost destul de dificile, sunt probleme din Gazeta Matematică. Este foarte simplu, profesorii nu au simţit în unele cazuri problemele din cauza volumului mare de muncă. Important este că poţi să recunoşti, păcatul mare e când nu poţi să faci acest lucru“. Explicaţiile nu se opresc însă aici. Inspectorul Moanţă a adus drept scuză că greşeli de corectare există şi la competiţii mai mari şi, că până la urmă, în cazul de faţă nu este vorba de o greşeală atât de mare. Se admit erori de un punct şi la examenele naţionale, dar la faza locală a unei olimpiade… „Având în vedere că punctajul maxim a fost de 40 de puncte, au existat situaţii în care la un anumit subiect au existat diferenţe mari între punctajul primit de elev iniţial şi cel după recorectare. Însă dacă este să judecăm realist, nici nu este o diferenţă prea mare, se încadrează în legalitate, e o marjă de eroare cam de două puncte…“, a adăugat Moanţă.
Tot inspectorul de matematică a mărturisit că este foarte greu să găseşti profesori evaluatori pentru astfel de competiţii. „Nu pot să fie evaluatori profesorii care au elevi la clase care participă la olimpiadă. Nu au voie să fie rude cu aceştia. Mai mult, de ce ar veni să corecteze? Nu au nici un fel de motivaţie pentru că nu sunt plătiţi. Ne chinuim şi aducem profesori de prin judeţ, de pe unde reuşim! Apoi când corectează lucrările, profesorii se ghidează după anumite bareme şi soluţii. Sunt copii care rezolvă problemele după alte soluţii, vin cu soluţii ingenioase, vin cu alte variante decât cele menţionate şi astfel apar probleme pentru că profesorii nu reuşesc să simtă problema, aşa cum am mai spus… Şi apoi trebuie să mai înţelegeţi ceva. Copiii care au obţinut punctaj maxim sau peste 35 sunt genii!“, a concluzionat Moanţă.
Una dintre problemele pe care profesorii evaluatori nu „au simţit-o“
Una dintre probleme primite de elevii de clasa a VII-a la olimpiada de matematică care a adus diferenţe mari la punctaj după contestaţie: „Fie pătratul ABCD. Pe latura AB se construieşte în exterior triunghiul echilateral ABE. Perpendiculara din A pe dreapta DE intersectează perpendiculara din B pe dreapta CE în punctul F. Arătaţi că patrulaterul BEFC este romb“.
