Asociația „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021“, un ONG „de drept privat“ care folosește bani publici, controlează resursele bugetare destinate competiției în care s-a angrenat orașul. Deși statutul prevede, asociația nu a primit în rândurile sale persoane fizice sau entități private. Mai mult, statutul adoptat în 2013 prin hotărâre a consiliului local a fost modificat în august 2014, iar noile prevederi restrâng condițiile de cvorum și validitate a hotărârilor AGA. Cine este beneficiarul modificărilor de statut citiți în cele de mai jos.
Autoritățile locale visează să transforme Craiova în Capitală Culturală Europeană (CCE) în 2021. Municipiul se va înscrie în competiție alături de competitori puternici, ca București, Cluj, Timișoara, Brașov sau Iași. Activitățile culturale care pregătesc candidatura se derulează prin Asociația „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021“ (ACCCE 2021), un ONG „de drept privat“ alimentat cu bani publici din bugetul orașului, care a refuzat până acum să explice populației cum cheltuiește fondurile. GdS a relatat pe larg în ultimele zile povestea lansării site-ului craiovaculturala.ro într-un club exclusivist din Bruxelles, la care presa belgiană nu a avut acces. Peste 500.000 de euro a primit până acum ACCCE 2021 din bugetul Craiovei. Pentru a vedea de ce își permite această asociație să sfideze cetățenii care au dreptul la informare, trebuie să vedem cum a fost ea constituită și cum funcționează. Așadar, ACCCE 2021 a fost înființată în 2013, actul constitutiv și statutul său fiind aprobate prin hotărâre a consiliului local (HCL nr. 319/2013). GdS a arătat deja că, deși prin statut (art. 2.2) asociația se vrea „persoană juridică de drept privat și utilitate publică“, formularea nu respectă OG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile: statutul de utilitate publică se acordă numai prin hotărâre de guvern (HG), la trei ani de la înființare și cu respectarea unor condiții cumulative, privind raportul de activitate, prezentarea situațiilor financiare anuale și a bugetelor de venituri și cheltuieli.
Asociația a fost înființată de 19 membri fondatori, între care Municipiul Craiova, Județul Dolj, Mitropolia Olteniei și toate instituțiile publice de cultură din oraș. Organele de conducere, administrare și control ale asociației (art. 28) sunt: Adunarea Generală a Asociaților (AGA), Consiliul Director (CD) și Comisia de Cenzori (CC). AGA este organul suprem de conducere, alcătuit din totalitatea asociaților. CD este alcătuit din cinci membri aleși dintre asociați, pentru o perioadă de trei ani.
Asociația, controlată restrâns
În august 2014, în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Asociaților (AGEA), statutul asociației a fost modificat (Hotărârea nr. 2). Astfel, inițial (art. 36) pentru ca AGA să fie statutară era necesară prezența a cel puțin două treimi din numărul asociaților, iar hotărârile erau adoptate cu votul majorității absolute a asociaților prezenți. Cu alte cuvinte, era nevoie de cel puțin 13 asociați prezenți, iar pentru luarea hotărârilor era nevoie de votul favorabil a cel puțin opt membri ai asociației. În varianta actuală, AGA este statutar constituită cu majoritatea simplă a asociaților (10) și poate lua hotărâri cu votul majorității simple a asociaților prezenți (6). De asemenea, în cazul în care cvorumul nu se întrunește la prima convocare, a doua convocare se face în maximum trei zile. La a doua convocare, deciziile se iau cu majoritatea votului celor prezenți, indiferent de numărul acestora. În varianta inițială (art. 41), lucrările AGA erau conduse de „președintele ales al AGA pentru ședința respectivă“. După modificarea statutului, „lucrările sunt conduse de președintele asociației, iar în lipsa acestuia, de către un membru al CD“. Dacă prin statutul aprobat în 2013 (art. 52), un membru al CD era ales ca președinte al asociației, în varianta din 2014 apare în schemă și un vicepreședinte, ambii cu mandate de câte un an, dar care pot fi reînnoite prin votul AGA. Altă problemă privește modul în care funcționează CD. În varianta din 2013, CD era valabil constituit în prezența a două treimi din numărul membrilor (4 din 5) și lua decizii cu votul favorabil a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți (3 din 4). În varianta din 2014, pentru a fi legal constituit este nevoie de majoritatea simplă din numărul membrilor (3 din 5), iar deciziile se iau cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți (2 din 3). Între sesiunile AGA, CD este organul de conducere curentă a asociației. Tot prin Hotărârea nr. 2 a AGEA, președinte al CD și al asociației a fost ales Antoniu Zamfir – directorul Operei Române Craiova (ORC), iar vicepreședinte, Vlad Drăgulescu – managerul Filarmonicii „Oltenia“. Drăgulescu a fost președinte al ACCCE 2021 timp de un an. Modificările operate în statut în august 2014 ne arată că au fost restrânse atât cerințele de cvorum, cât și cele pentru adoptarea deciziilor. Practic, din 2014, asociația poate fi condusă de mai puțini oameni. Dacă avem în vedere și cerințele minimale de cvorum și validitate a hotărârilor în CD, între ședințele AGA asociația poate fi condusă de către Antoniu Zamfir și Vlad Drăgulescu, aceștia având nevoie doar de încă un membru pentru cvorum. Pe lângă cei doi, în CD mai sunt reprezentate Municipiul Craiova – prin reprezentantul legal Lia Olguța Vasilescu, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“ și Teatrul pentru Copii și Tineret „Colibri“. Printre atribuțiile CD (art. 60) se numără și acelea privind elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli, încheierea de acte juridice, gestionarea patrimoniului asociației sau primirea de noi membri între ședințele AGA.
Cercul vicios al puterii
Potrivit statutului (art. 9), asociația recunoaște trei categorii de membri: membri fondatori (9.1), membri de onoare (9.2) și membri asociați (9.3). Membrii de onoare nu au drept de vot în AGA. Membrii asociați pot fi „persoane juridice sau fizice, române sau străine, care recunosc și își asumă statutul, înțelegând să acționeze pentru realizarea scopului și obiectului de activitate al asociației. Membrii asociați vor dobândi această calitate în urma înaintării unei cereri de primire în asociație, motivată, adresată AGA, abilitată să se pronunțe asupra admiterii de noi membri. În caz de refuz, AGA nu este obligată să își motiveze decizia“. Deși această posibilitate este prevăzută prin statut, trebuie spus că în structura actuală a asociației nu există persoane fizice, societăți comerciale sau ONG-uri. Deschiderea asociației către exterior este importantă din punct de vedere al transparenței. Deschiderea însă poate modifica echilibrul de forțe stabilit prin Hotărârea nr. 2/2014. Astfel, dacă în asociație se vor înscrie 20 de noi membri, aceștia pot avea majoritate simplă în AGA și pot lua decizii. Potrivit statutului (art. 30, alin. 3), ei pot chiar să revoce din funcții membrii CD. Cei 20 de noi membri pot fi admiși în asociație de către AGA, dar ca adunarea generală să se întrunească ea trebuie convocată de către CD (art. 34). Așadar, lotul de 20 de membri care pot revoca din funcție CD se află la mâna CD pentru a fi admis în asociație. Este interesant de văzut dacă asociația se va deschide către oraș, mai ales că o AGA prea diluată reprezintă un pericol pentru cei care controlează această structură și resursele ei.
Gazeta de Sud susține proiectul „Craiova CapitalăCulturală Europeană 2021“, dar consideră că Primăria Craiova și Asociația Craiova Capitală Culturală Europeană trebuie să cheltuiască transparent banii publici pentru evenimentele pe care le organizează în acest scop.
