Fiscul pretinde penalități de întârziere pentru debitele CAS în cazul a 11.500 de doljeni care au obținut venituri din activități independente în perioada 2008 – 2013, deși deciziile de impunere privind obligațiile de plată au fost emise în 2013 și 2014, cu o întârziere la limita legală de prescriere de cinci ani. Cititorii sesizează că accesoriile sunt nelegale, în timp ce CJAS Dolj susține că nu a încălcat legea.
Scandalul accesoriilor CAS pentru doljenii cu venituri din activități independente în perioada 2008 – 2013 este departe de a se fi încheiat. GdS a arătat săptămâna trecută (în articolul „11.500 de doljeni, penalizați nelegal la CAS“, apărut în ediția din 6 noiembrie 2014) că Fiscul pretinde dobânzi și penalități pentru debitele din perioada 2008 – 2013, deși timp de cinci ani contribuabilii nu au fost notificați cu privire la sumele pe care le au de plătit.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) gestionează debitele CAS din 2012, printr-un protocol încheiat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În decembrie 2013 și apoi în martie și iunie 2014, CJAS Dolj a emis decizii de impunere din oficiu pentru 11.500 de contribuabili care nu au declarat și plătit contribuția lunară de 5,5% din venitul impozabil la CAS. Ulterior, Fiscul a calculat accesorii (dobânzi și penalități) pentru aceste debite aferente perioadei 2008 – 2013. Întrebarea de bun-simț pe care o pun cititorii este: de ce trebuie să plătească accesorii (dobânzi și penalități) retroactiv pe cinci ani, din moment ce în această perioadă nu au primit decizii de impunere privind stabilirea obligațiilor de plată? Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății spune că toți cetățenii care obțin venituri din activități independente trebuie să plătească lunar la fondul de asigurări de sănătate (CAS) o cotă de 5,5% din venituri. Potrivit art. 8 alin. 1 din Ordinul nr. 617/2006 al președintelui CNAS, contribuabilii trebuie să vireze trimestrial contribuția calculată la venitul estimat, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. Diferențele rămase de achitat, calculate cu decizia de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează majorări de întârziere (alin. 4). Contribuabilii la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) erau obligați să completeze o declarație cu venitul anual estimat și CAS aferent și a venitului anual conform deciziei de impunere anuală și CAS aferent. Potrivit reprezentanților Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Dolj, contribuabilii își calculau singuri diferențele de plată.
Ce a păzit CNAS?
Totuși, foarte mulți contribuabili din această categorie nu au depus declarațiile CAS. CNAS avea posibilitatea legală, consultând bazele de date ale ANAF și în baza art. 83 alin. 4 din Codul de Procedură Fiscală, să emită decizii de impunere anuale din oficiu pentru contribuțiile CAS. Totuși, CNAS nu a făcut acest lucru timp de cinci ani. În 2013, CJAS Dolj a început să emită decizii de impunere din oficiu pentru debitele în pericol să depășească termenul de prescripție de cinci ani. Conform art. 111 alin. (1) din Codul de Procedură Fiscală, „creanțele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevăzute de Codul Fiscal sau de alte legi care le reglementează“.
Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere (art. 119, alin. 1). Am văzut deja (Ordinul nr. 617/2006 al președintelui CNAS) care sunt termenele de plată ale contribuției CAS. Debitele nerecuperate de către CJAS Dolj au fost transmise Fiscului doljean pentru executare silită. Potrivit art. 141 alin. 1 din Codul de Procedură Fiscală, „executarea silită a creanțelor se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis de către organul de executare competent“. În acest titlu executoriu se înscriu „toate creanțele fiscale neachitate la scadență, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite conform legii“. Cu excepția cazului în care, prin lege, se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, nici un titlul executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii. Titlul de creanță este „actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, conform legii“. Titlurile de creanță fiscală pot fi decizia de impunere sau declarația fiscală, conform art. 110 alin. 3) lit. a-b. În cazul de față, declarația fiscală lipsește, pentru că vorbim despre persoane care nu au depus aceste declarații la CJAS Dolj. În consecință, singura posibilitate legală era decizia de impunere din oficiu, pe care CJAS a trimis-o cu întârziere de cinci ani.
Tot Codul de Procedură Fiscală stabilește și regimul actelor administrative în raport cu contribuabilul. Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului (alin. 1). Actul necomunicat „nu este opozabil contribuabilului și nu produce nici un efect juridic“ (alin. 2). Actul administrativ fiscal este „actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale“ (art. 41). Normele metodologice de aplicare a Codului de Procedură Fiscală (art. 44.1) spun că „organul fiscal nu poate pretinde executarea obligației stabilite în sarcina contribuabilului prin actul administrativ, dacă acest act nu a fost comunicat contribuabilului, potrivit legii“. Actul administrativ se poate comunica contribuabilului prin remitere personală sub semnătură, prin poștă (recomandată cu confirmare de primire), fax, e-mail sau publicitate (art. 44). Practic, poate proba CJAS Dolj că a făcut publicitatea sumelor datorate de debitori? CJAS susține că da, reclamanții susțin că nu.
CJAS Dolj nu are nevoie de acte
La solicitarea GdS, CJAS Dolj și-a exprimat punctul de vedere în această problemă. CJAS susține că, în cazul de față, „calcularea accesoriilor nu este condiționată de comunicarea actului administrativ de stabilire a debitelor. Decizia de impunere, ca act de creanță, nu face decât să comunice debitele și accesoriile calculate de la momentul scadenței obligațiilor principale, urmând ca, în cazul în care accesoriile nu sunt achitate la scadențele prevăzute de Codul de Procedură Fiscală, să se procedeze la aplicarea măsurilor de executare silită“. Printre altele, CJAS Dolj invocă art. 259 alin. 7 lit. b) din Legea sănătății (nr. 95/2006), care spune că pentru a obține calitatea de asigurat, contribuabilii sunt obligați „să achite pe întreaga perioadă a termenelor de prescripție privind obligațiile fiscale contribuția legală lunară, calculată asupra veniturilor impozabile realizate, precum și obligațiile fiscale accesorii de plată prevăzute de Codul de Procedură Fiscală, dacă au realizat venituri impozabile pe toată această perioadă“. De asemenea, CJAS invocă art. 119 alin. (1) din Codul de Procedură Fiscală, care spune că „pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere“.
La toate acestea, se adaugă Ordinul nr. 617/2006 al președintelui CNAS (alin. 1 și alin. 4), potrivit căruia „contribuabilii care realizează venituri din activități independente virează trimestrial contribuția calculată la venitul estimat, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru“, iar „diferențele rămase de achitat, calculate în raport cu decizia de impunere anuală, se plătesc în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează majorări de întârziere“. Cel mai probabil, CJAS a emis deciziile de impunere din oficiu raportate la deciziile de impunere anuale ale ANAF. Totuși, dacă titlurile de creanță nu au fost comunicate anual, în perioada 2008-2013, cum pot fi pretinse dobânzi și penalități?
