Meșterii populari și-au dat întâlnire în acest sfârșit de săptămână în Cetatea Banilor. 170 de creatori populari de arte precum ţesutul, olăritul, prelucrarea lemnului, pielăritul, prelucrarea pietrei, iconăritul pe lemn şi sticlă, picturi naive, împletitul din cânepă şi pănură, prelucrarea metalelor preţioase şi neferoase, prelucrarea sticlei, a costumelor populare, recreează un spaţiu tradiţional autentic.
Esplanada Teatrului Național „Marin Sorescu“ este în aceste zile gazda celei de-a XXXVII-a ediții a Târgului Meșterilor Populari. Piese care vorbesc despre valorile tradiţionale reprezentative pentru regiunea Olteniei, dar şi pentru România pot fi admirate și achiziționate de craiovenii care vor păși în acest spațiu.
Costume populare autentice, obiecte de ceramică, sculpturi în lemn, împletituri din nuiele, icoane pe lemn, țesături, toate realizate cu migală de meșteri iscusiți creează un tablou complet al exprimărilor moștenite din străbuni.
Portul popular, la loc de cinste
Printre toate produsele expuse la Târgul Meșterilor Populari, un loc aparte îl ocupă, la fel ca și la edițiile trecute, portul popular. Fie că este purtat de meșterii sosiți în Cetatea Banilor, fie că este expus spre vânzare, el este o încântare pentru privitor. „Am ținut multe hore cu ia aceasta. Am cusut-o pe furiș, să nu mă vadă verișoare vecină, să nu cumva să afle cu ce ie ies la joc. Este lucrată pe fire cu grena și pătrățele umplute cu ac persan. Am învățat să cos pe fire sau pe muște, să croșetez, să brodez. Apoi la liceu la Pitești, am locuit la o doamnă care lucra costume populare, veste, fote. Am învățat și de la ea taina acestui meșteșug. Puneam mărgele seara. În timp ce cartea o țineam pe picioare, cu mâna coseam o vestă sau legători“, ne povestește Veronica Eșanu, creator popular venit din comuna Coșești, județul Argeș. Ne arată apoi cu mândrie o cămașă cu poale lungi, care se purta peste ițari. A fost a bunicului său. Alături de ii vechi de sute de ani, pe care le-a adus la târg, stau așezate și altele noi, lucrate cu migală și dragoste.
Din Curtea de Argeș, din Cetatea Basarabilor, a poposit în Cetatea Banilor și meșterul Gheorghe Mateescu. Pe lângă costumele populare de pe Valea Argeșului, Valea Bârsanului, Râul Doamnei, Valea Dâmboviței şi Valea Topologului pe care le prezintă cu mândrie, meșterul a venit la târgul din Bănie cu icoane, obiecte sculptate în lemn, toiage împodobite cu tot felul de motive. „Suntem continuatorii meșterilor din vechile timpuri. Toiagul vorbește de civilizația lemnului, cea mai veche dintre artele populare. Omul de când s-a născut a trebuit să-și facă arme de apărare și prima a fost bâta. Astăzi le-am adus la târg și le-am îmbogățit cu motive. Am încercat să nu stresăm lemnul și să-l lăsam așa cum s-a dezvoltat el“, ne destăinuie meșterul Gheorghe Mateescu.
Tabloul tradițiilor
Tabloul tradițiilor este completat de alți meșteri. Un meșter sticlar din Turda încântă cu exponatele sale: pahare cu pai din sticlă (10 lei), pahar cu două paie (12 lei), dar și obiecte decorative – păianjen (20 de lei), trandafir (30 de lei), suport de lumânări (20 de lei), toate încântă și cuceresc. Olarii nu lipsesc nici ei şi lor le stau alături meșteri iscusiți în prelucrarea lemnului, care încearcă să reconstituie imaginea satului românesc de odinioară.
Icoane pictate pe scoarță de copac (50 de lei), carpete (70-95 de lei), obiecte de ceramică, ii (300-400 de lei), cănuțe de țuică (15 lei), căni de vin și carafe (80 de lei setul), dar și delicatese aduse de producători din toate zonele țării, toate se găsesc la Târgul Meșterilor Populari din Cetatea Banilor.
În spiritul tradiţiilor vor fi spectacole folclorice susţinute de ansambluri cunoscute din Oltenia, de interpreţi de muzică populară, laureaţi ai Festivalului „Maria Tănase“ sau lăutari. Recitalurile folclorice sunt programate să aibă loc sâmbătă şi duminică, între orele 10.00 şi 13.30, pentru a aduce voia bună la Târgul Meşterilor Populari.
