0.6 C
Craiova
sâmbătă, 23 noiembrie, 2019
Acasă Local 24 milioane de euro, fraudă fiscală cu legume şi fructe

24 milioane de euro, fraudă fiscală cu legume şi fructe

-

Ofiţerii Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate şi procurorii DIICOT au organizat, miercuri, 46 de percheziţii şi au ridicat 28 de persoane, după ce Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au anunţat poliţia în urma analizării şi monitorizării activităţii a 62 de firme care au realizat importuri şi achiziţii intracomunitare de legume şi fructe şi care sunt bănuite că au adus un prejudiciu de 24 de milioane de euro statului român, informează gandul.info. Această sumă de bani reprezintă TVA-ul aferent comercializării de legume şi fructe către marile lanţuri de hipermarketuri (Carrefour, Lidl, Metro, Selgros, Billa, Real, Cora, Mega Image), din 2012 şi până în prezent.
 
Circuitul acestor firme era controlat de un grup restrâns de persoane de origine turcă şi reprezenta liderul de piaţă în acest domeniu, pentru unii retail-eri fiind chiar cel mai important furnizor, după valoarea contractelor, conform DGAF.
Sistemul de fraudare funcţiona pe două paliere distincte. Primul palier era constituit din 58 de firme fantomă, înfiinţate pe numele unor oameni cu situaţie materială grea, atât cetăţeni români cât şi arabi refugiaţi din zonele de conflict, care primeau între 100 şi 200 lei pentru fiecare firmă. Firmele din primul palier, care fie nu declarau obligaţiile fiscale, fie refuzau să le plătească şi intrau în insolvenţă, aveau rolul de a asigura un circuit de furnizori şi facturare pentru cele trei firme din al doilea palier, menit să confere aparenţa legalităţii şi seriozităţii necesare colaborării cu marile lanţuri de retail.

Timp de doi ani şi jumătate, au fost descărcate şi comercializate săptămânal în România circa 570 tone legume şi fructe (28 TIR-uri), cu predilecţie banane şi portocale provenite din Franţa, Olanda, Grecia şi Italia şi citrice importate de la o firma din Turcia, controlată de tatăl uneia dintre persoanele implicate. În fapt, în cazul achiziţiilor intracomunitare, TVA-ul aferent se înregistra cu taxare inversă, urmând să fie colectată la vânzarea produselor, iar sustragerea de la achitare se realiza prin înregistrarea de achiziţii cu TVA deductibil de la firmele tip „fantomă” interpuse pe lanţul de comercializare.

În cazul importurilor, obligaţiile fiscale erau preluate de aceleaşi firme tip „fantomă”, iar societăţile de pe cel de-al doilea palier solicitau compensarea debitelor fiscale.
Astfel, prin aceste mecanisme de fraudă, sumele încasate la bugetul de stat reprezentând TVA, în principal, şi impozit pe profit, au fost foarte mici în comparaţie cu volumul achiziţiilor intracomunitare sau cu volumul importurilor efectuate. De exemplu, valoarea livrărilor din ultimul an către retail-eri a fost de aproximativ 100 de milioane euro, perioadă în care bugetul de stat a fost privat de plata TVA, înregistrându-se chiar solduri negative, respectiv TVA de recuperat.

În acest caz, poliţiştii au indisponibilizat zece maşini de lux, aproximativ 500 de tone de fructe şi legume, precum şi echivalentul în lei şi valută a peste 330.000 de lei.

ȘTIRI VIDEO GdS

Proiect Google: Robotul care sortează gunoaiele

Una dintre firmele Alphabet, cunoscută iniţial ca Google X, care dezvoltă diverse proiecte considerate adesea SF, în zona de robotică, lucrează la...

România primește la Berlin 3 premii pentru educație

Global Leadership Conference a reunit săptămâna aceasta, la Berlin, participanți din 74 de țări care implementează programe moderne de educație antreprenorială și financiară.