Curtea de Apel Bucureşti a anunţat, ieri, decizia finală în Dosarul Transferurilor.

Ce a hotărât Curtea de Apel:
George Copos – trei ani şi opt luni de închisoare cu executare
MM Stoica – trei ani şi şase luni cu executare, pentru înşelăciune
Cristi Borcea – şase ani şi patru luni de închisoare cu executare
Ioan Becali – şase ani şi patru luni cu executare
Victor Becali – patru ani şi opt luni cu executare
Jean Pădureanu – doi ani şi patru luni cu executare
Gică Popescu – trei ani şi o lună cu executare
Gigi Neţoiu – trei ani şi patru luni cu executare.
Ioan Becali, George Copos şi Jean Pădureanu vor beneficia de o reducere a pedepsei, deoarece au depăşit vârsta de 60 de ani.
Până la închiderea ediţiei o parte dintrei cei opt condamnaţi se puseseră la dispoziţia autorităţilor.
Cei opt învinuiţi au primit pedepse totalizând 35 de ani de închisoare.

Procurorii au cerut următoarele pedepse:
Ioan Becali – opt ani cu executare
Victor Becali – şapte ani cu executare
Cristi Borcea – şapte ani cu executare
George Copos – între un an şi cinci ani
Gică Popescu – trei ani cu suspendare
Gigi Neţoiu – trei ani cu suspendare
Jean Pădureanu – trei ani cu suspendare.

Instanţa a decis şi confiscarea unor sume importante de bani, precum şi plata unor despăgubiri civile către ANAF.
Lui Gică Popescu i se va confisca suma de 1.000.000 de dolari în echivalent în lei din care se scade suma de 1.330.000 de lei plătită cu titlu de impozit (transferul fotbalistului Bratu Florin) şi i s-a menţinut sechestrul asupra bunurilor mobile şi imobile. Aceeaşi măsură s-a luat şi în cazul celorlalţi condamnaţi.

Istoria evenimentului

Pe 20 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis să trimită dosarul transferurilor de jucători, pentru rejudecare, la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care, în noiembrie 2012, a dispus pedepse între trei şi opt ani de închisoare cu executare sau cu suspendare pentru cei opt oameni de fotbal judecaţi pentru înşelăciune.
Instanţa supremă a admis atunci recursurile făcute de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de Gheorghe Popescu, George Copos, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Ioan şi Victor Becali, Jean Pădureanu şi Gheorghe Neţoiu şi a desfiinţat „în totalitate“ decizia prin care aceştia au fost condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti pe 12 noiembrie 2012.
Potrivit motivării deciziei ICCJ de rejudecare a cauzei, Curtea de Apel Bucureşti a respins toate probele cerute în dosarul transferurilor de jucători, nu i-a ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi.
Tribunalul Bucureşti i-a achitat, pe 3 aprilie 2012, pe toţi cei opt inculpaţi din dosarul transferurilor de jucători, respectiv Ioan şi Victor Becali, George Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Cristi Borcea, Gigi Neţoiu şi Gheorghe Popescu.
Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la Curtea de Apel Bucureşti, care pe 12 noiembrie 2012 a dispus pedepse până în opt ani de închisoare cu suspendare sau cu executare.
Ioan Becali a fost condamnat atunci la opt ani de închisoare cu executare, Victor Becali şi Cristi Borcea au primit câte şapte ani de închisoare cu executare, George Copos – cinci ani de închisoare cu executare, Mihai Stoica – patru ani cu executare, iar Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu şi Gigi Neţoiu – câte trei ani de închisoare cu suspendare.
Sentinţa a fost atacată cu recurs la instanţa supremă, care a decis definitiv să retrimită dosarul pentru rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, pe 2 octombrie 2008, pe Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste zece milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.
În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999-2005.
Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca – realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire – de la clubul Oţelul Galaţi la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra – de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea – de la clubul de fotbal Gloria Bistriţa la VfB Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea – de la Dinamo Bucureşti (împrumutat la FC Argeş Dacia Piteşti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat – din februarie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara – din iulie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea – din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean – din august 2003, de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena, Florin Bratu – din septembrie 2003, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa – de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 şi Adrian Mihalcea – din iulie 2005, de la Dinamo Bucureşti.
Hotnews

Gică Popescu, asociat cu grupări spaniole acuzate de corupție

Fostul fotbalist Gică Popescu a fost asociat cu două grupări de afaceri spaniole implicate în cazuri de corupție. Cu una dintre aceste două grupări mai e asociat și astăzi, prin intermediul omului său de încredere, Ion-Sorin Lungu. Ambele grupări de afaceri sunt conectate la lumea fotbalului din Primera Division.

În ianuarie 2005, Popescu a înființat o companie româno-spaniolă de dezvoltări imobiliare denumită Romspan Invest. Un sfert din firmă era deținută de el, iar 75 la sută dintre părțile sociale reveneau unei societăți comerciale din Sevilla. Numele firmei din Sevilla: Mensaca 1900. Patronii ei: Gerardo Martinez Retamero, președintele clubului Real Betis Sevilla între 1983 și 1989, și Jose Antonio San Roman Hurtado, posesorul unui amplu portofoliu de investiții imobiliare în Madrid și în Sevilla.
Gerardo Martinez Retamero deținea 50% din Mensaca 1900 prin intermediul companiei sale fanion, Grupo Edimar SA, în timp ce Jose Antonio San Roman Hurtado controla restul procentelor, 50%, prin intermediul firmei Edisan Construcciones SA.

Ex-președintele Betis Sevilla, asociat cu Popescu timp de zece luni

Prezența lui Gerardo Martinez Retamero, ex-președinte al Betis Sevilla, în Romspan Invest n-a durat decât zece luni, din ianuarie 2005 până în noiembrie, același an. Atunci, în noiembrie, firma Mensaca 1900 și-a cesionat participațiile deținute la Romspan Invest către Edisan Construcciones – compania lui Jose Antonio San Roman Hurtado.
În rechizitoriul din Dosarul Transferurilor, în care Gică Popescu a fost inculpat pentru fraudă, spălare de bani și evaziune fiscală, apare informația că, în perioada 2002 – 2007, unul dintre conturile sale a fost creditat cu 2.885.000 de euro, bani plătiți de firmele cu care era asociat în Romspan Invest: Mensaca 1900 și Edisan Construcciones SA.

„Șoferul lui Gică Popescu“

Gică Popescu a părăsit acționariatul Romspan Invest pe 1 februarie 2008, cedându-i partea sa din firmă lui Ion-Sorin Lungu – mâna sa dreaptă, atât în perioada în care era fotbalist, cât și în cea în care s-a lansat în afaceri. Gică Popescu a continuat să administreze această companie până pe 26.10.2010. Ion-Sorin Lungu este, ca și fostul căpitan al FC Barcelona, născut la Calafat. Lungu este omniprezent în companiile acestuia, acționând, în unele cazuri, ca mandatar al său.
În perioada 2010 – 2013, în care Gică Popescu s-a numărat printre finanțatorii echipei de fotbal Chindia Târgoviște, Sorin Lungu a fost numit în funcția de vicepreședinte al clubului. Presa dâmbovițeană îl numea pe Lungu „șofer al lui Gică Popescu“. În prezent, patronii din acte ai Romspan Invest sunt Ion-Sorin Lungu (25%) și Edisan Construcciones (75%) – deținută de Jose Antonio San Roman Hurtado.

„Operațiunea Malaya“

Jose Antonio San Roman Hurtado, patronul Edisan Construcciones este membru al unei familii care desfășoară operațiuni vaste în domeniul imobiliar.
În octombrie 2013, „capul“ familiei San Roman – Fidel San Roman Moran, unchi al lui Jose Antonio San Roman Hurtado – a fost condamnat, pentru dare de mită, la șase luni de închisoare, în cel mai amplu proces penal deschis vreodată împotriva ilegalităților imobiliare din Spania.
Investigația, intitulată de presă „Operațiunea Malaya“, a constat în examinarea felului în care au fost eliberate autorizații de construire în orașul Marbella, la sfârșitul anilor 1990 și la începutul anilor 2000.
În timpul procesului, Fidel San Roman Moran a recunoscut că l-a mituit cu patru milioane de euro pe responsabilul serviciului de urbanism din Marbella, pentru a fi lăsat să construiască mai mult decât îi permiteau planurile de organizare teritorială a orașului.

Apartamentul din Primăverii, nr. 51

În apartamentul din Primăverii pe care Gică Popescu l-a cumpărat cu banii Romspan Invest fost înregistrată și o firmă deținută, pe sfert, de celebrul impresar spaniol Jose Maria Minguella Llobet: Promomarketininvet Development.
Arhiva ziarelor El Mundo și El periodico arată că, în aprilie 1996, Jose Maria Minguella Llobet și partenerul său din domeniul impresariatului sportiv, Juan Jose Mateo Walter, au fost condamnați la închisoare de către o instanță din Barcelona. Ei au fost găsiți vinovați de complicitate la o escrocherie pusă la cale de angajatul unei agenții de turism numite Cosmos. Funcționarul societății Cosmos vindea bilete de avion la compania Iberia Airlines la prețul întreg, dar transmitea agenției de turism la care lucra că vindea, de fapt, bilete la preț redus, pentru copii. Diferența de bani o băga în buzunar.

Un an de închisoare cu suspendare

Profitând de „serviciile“ funcționarului de la agenția Cosmos, Minguella și Walter zburau și ei cu avionul, plătind mai puțin decât era cazul. Atât pe curse interne, cât și pe curse continentale, chiar transatlantice. Judecătorul din Barcelona a considerat că Minguella și Walter știau foarte bine ce se află în spatele acestor „reduceri“.
Minguella a fost condamnat la un an de închisoare și obligat să despăgubească Iberia Airlines cu 40 de milioane de pesetas. Pentru că nu avea antecedente penale, impresarul nu a mers la închisoare. Asociatul său, Juan Jose Mateo Walter, a primit și el o pedeapsă de șase luni de închisoare. De asemenea, neexecutată. Faptele pentru care s-au dictat aceste pedepse avuseseră loc cu 11 ani în urmă, în 1985. Când i s-a adus la cunoștință sentința, Minguella a declarat că nu se simte responsabil de ilegalitățile comise în 1985 și că nu înțelege de ce instanțele au avut nevoie de 11 ani ca să judece acest caz

Minguella și transferurile din România

Jurnaliștii reuniți acum în colectivul RISE Project au arătat într-o investigație publicată la momentul la care a izbucnit scandalul transferurilor, că Gică Popescu, frații Becali și celelalte persoane judecate în aceeași speță au folosit o platformă creată de Minguella pentru a jongla cu banii proveniți din vânzarea peste hotare a unor jucători români.
Aceleași firme din Insulele Virgine Britanice sau din Olanda, prin care s-au plimbat banii din transferurile românești, fuseseră folosite anterior de Minguella și de asociații săi, în cazul transferării unor jucători brazilieni faimoși pe continentul european. Activitățile lui Minguella au fost investigate atât de autoritățile din Franța, cât și de cele din Brazilia.
În Bulgaria, Minguella și asociații săi au avut afaceri cu oameni suspectați de legături cu crima organizată. Procurorii români nu au cooperat însă cu omologii lor din Franța, Brazilia sau Bulgaria pentru a clarifica până la capăt dedesubturile acestei afaceri transfrontaliere.

Reacţii din lumea fotbalului doljean după soluţiile Curţii de Apel Bucureşti în Dosarul Transferurilor

– Paul Răducan, managerul Şcolii de Fotbal „Gică Popescu“: „Tocmai am aflat şi sunt consternat de verdict, cel puţin în privinţa lui Gică Popescu, un om care a făcut destule pentru România. Nu înţeleg cum de trei instanţe dau trei soluţii diferite. Nu-l înţeleg nici pe avocatul lui Gică, dacă ştia ce riscă acesta, de ce a mai făcut recurs după ce a primit trei ani cu suspendare? Decizia CAB nu afectează activitatea şcolii de fotbal, pentru că Gică Popescu este doar membru fondator, dar ca imagine va conta“.

– Gheorghe Frăţică, preşedintele CFR Romgaz Craiova: „Nimeni nu credea că se va ajunge la închisoare cu executare. Nu ştiu ce efect va avea asupra fotbalului românesc, dar mie, unul, îmi pare rău de Gică Popescu“.

– Marcel Iancu, preşedinte FC Universitatea Craiova: „Nu trebuie să te bucuri când oamenii intră la puşcărie, dar având în vedere că procurorii care au instrumentat cazul au propus pedepse aşa aspre, iar judecătorii au dat aceste condamnări cu efectuare nu poţi să spui decât că legea a fost dreaptă. Fotbalul românesc a ajuns în situaţia dezastruoasă din prezent pentru că din fotbal s-au furat foarte mulţi bani. Starea actuală a fotbalului românesc este şi din cauza unei federaţii care a închis ochii la tot felul de nereguli, ea însăşi comiţând prin preşedintele Mircea Sandu, Comitetul Executiv şi vicepreşedintrele FRF Mititcă Dragomir un abuz fără precedent în fotbalul românesc, excluzând FC Universitatea Craiova. Al doilea cutremur în fotbalul românesc va fi atunci când se vor pronunţa pedepsele în acest caz“.

– Gheorghiţă Geolgău, director general CS Universitatea Craiova: „Nu ne aşteptam la asemenea verdict şi ne pare rău pentru toţi, mai ales de cei care la început primiseră pedeapsa cu suspendare. Moral, suntem alături de Gică Popescu, pentru că a îmbrăcat tricoul Craiovei, a crescut sub ochii noştri şi nu avem cum să rămânem indiferenţi, pentru că a fost un mare sportiv al ţării. Pe noi nu ne afectează în nici un fel această decizie“.