http://www.youtube.com/watch?v=e1EiLx2B7U4
Comuna Deveselu, din judeţul Olt, a găzduit, ieri, în prezenţa a numeroşi demnitari români şi americani, printre care preşedintele Traian Băsescu, ministrul apărării, Mircea Duşa, şi James Miller, adjunctul secretarului politica de apărare SUA, o ceremonie care marchează începerea lucrărilor la construcţia scutului antirachetă.
Construcţia scutului antirachetă de la Deveselu, Olt, a început, ieri, pe 28 octombrie, iar sistemul de interceptare al rachetelor balistice va fi operaţional în aproximativ doi ani, la sfârşitul lui 2015.
Cu această ocazie, la baza militară de la Deveselu, unde se va construi scutul antirachetă, a fost organizată ieri o ceremonie de marcare a începerii lucrărilor principale, printre oficialii prezenţi numărându-se preşedintele Traian Băsescu, ministrul Mircea Duşa, James Miller, adjunctul secretarului pentru politica de apărare SUA, şi Alexander Vershbow, secretar general adjunct NATO.
Preşedintele Băsescu: „Sentimentul meu este acela al datoriei împlinite!“
Unul dintre oficialii care au luat cuvântul la ceremonia pentru începerea lucrărilor la scutul antirachetă a fost James Miller, adjunctul secretarului pentru politica de apărare SUA. Acesta a explicat că demararea lucrărilor de la Deveselu reprezintă o nouă etapă a relaţiilor dintre SUA şi România. „Participăm la un nou început, la propriu şi la figurat. Lucrările de construcţie care debutează odată cu această ceremonie marchează începutul unei noi etape pentru relaţiile dintre Statele Unite şi România şi pentru alianţa nord-atlantică. A fost nevoie de eforturi intense pentru a ajunge în punctul în care ne aflăm astăzi. Felicitări tuturor celor care au contribuit la acest proiect. Angajamentul dumneavoastră neobosit şi contribuţia dumneavoastră activă au făcut posibil evenimentul de astăzi. Acest eveniment reprezintă, de asemenea, o extraordinară realizare pentru România, o realizare de care toţi trebuie să fiţi foarte mândri“, a spus James Miller.
La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a susţinut că scutul de la Deveselu duce România în rândul ţărilor NATO care caută soluţii pentru a-şi proteja cetăţenii. „Pentru noi, pentru români, evenimentul de astăzi poate are o semnificaţie mai adâncă, iar această semnificaţie este integrarea României în sistemele şi structurile NATO. România intră în clubul statelor membre NATO care vor asigura una dintre cele mai perfecţionate soluţii de protejare a cetăţenilor europeni şi a cetăţenilor americani împotriva ameninţărilor reale pe care-l reprezintă atacul cu rachete balistice. Semnificaţia evenimentului de astăzi arată că aliaţii au capacitatea să îşi apere cetăţenii de orice tip de ameninţare. Vă doresc la toţi să aveţi satisfacţia pe care eu o am astăzi, sentimentul meu este acela al datoriei împlinite“, a spus preşedintele Traian Băsescu în cadrul discursului susţinut la ceremonia de la Deveselu.
La finalul alocuţiunilor susţinute de James Miller, ministrul Mircea Duşa, secretarul general Alexander Vershbow şi preşedintele Traian Băsescu, oficialii au pus, în mod simbolic, câte o lopată de nisip la temelia locului unde vor fi amplasate sistemele de interceptare SM-3.
Scutul de la Deveselu
Decizia de amplasare a scutului antirachetă la Deveselu, pe terenurile Unităţii Militare 01871, a fost luată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), întrunit în seara zilei de 2 mai 2011. Sarcina identificării celei mai bune locaţii a scutului antirachetă a revenit unui grup de lucru româno-american, format din experţi, militari şi specialişti, sub coordonarea secretarului de stat în MAE, Bogdan Aurescu, şi a subsecretarului de stat al SUA, Ellen Tauscher. În urma procesului de evaluare tehnică, baza militară de la Deveselu a fost considerată ca fiind cea mai bună opţiune, locaţia fiind aleasă ţinând cont de infrastructura existentă, de amplasarea geografică şi de condiţiile de mediu, în total fiind luaţi în considerare peste 120 de parametri tehnici.
Mai exact, România va găzdui la Deveselu un sistem radar, sistemul de comandă şi control şi trei baterii a câte opt sisteme de interceptare SM-3 (Standard Missile 3 tip Block IB). Autorităţile române şi americane au dat asigurări că sistemele de interceptare SM-3 au scop defensiv şi nu au capacităţi ofensive. Mai exact, rachetele interceptoare nu sunt echipate cu focoase explozive şi se bazează numai pe energia de impact pentru a lovi şi distruge rachetele balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune care ar putea fi lansate din Orientul Mijlociu. Amplasamentul sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice are o suprafaţă de 175 de hectare şi se află în totalitate în cadrul bazei aeriene a UM 01871 de la Deveselu. Investiţia va costa aproximativ 400 de milioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolari pe an drept costuri operaţionale, cheltuielile căzând exclusiv în sarcina guvernului american. Pentru început, la Deveselu vor fi dislocate 150-200 de persoane, militari, angajaţi civili şi personal contractant, însă numărul acestora poate creşte în timp până la 500.
Sistemul va deveni operaţional în anul 2015, când se va încheia cea de-a doua etapă a dezvoltării sistemului de apărare antirachetă în Europa.
Scutul oltenesc,
o parte a sistemului de apărare din Europa
Dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă din Europa se va face în patru etape distincte, amplasarea elementelor scutului în România fiind făcută în faza a doua. Prima fază presupune ca în cursul anului 2011 porţiuni din Europa de Sud-Est să fie protejate prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei USS Monterey, echipată cu sistemul Aegis, respectiv prin punerea în funcţiune a unui radar în Turcia, la Kurecik. Etapa a II-a, care se va încheia în 2015, presupune extinderea protecţiei aliaţilor NATO prin amplasarea unor noi generaţii de interceptori SM-3 şi noi baze radar la Deveselu, Olt.
Faza a treia, care se va încheia în 2018, presupune acoperirea cu scutul antirachetă a tuturor statelor NATO din Europa prin amplasarea unei baze terestre în Polonia. În etapa a patra, până în 2020, se va asigura o protecţie crescută a SUA împotriva unor atacuri cu rachete intercontinentale.
Investiţii la Deveselu
Ministrul apărării, Mircea Duşa, a explicat că prin resursele alocate de la buget au fost realizate deja lucrări de securizare a unităţii militare de la Deveselu, care cuprind un gard de peste 15 kilometri şi un drum cu aceeaşi lungime. Urmează să se realizeze iluminatul perimetral şi sistemul de securitate din zonă. Ministrul Duşa a mai spus că până la sfârşitul anului va fi finalizată staţia de epurare şi aducţiune de apă, dar şi reţeaua de canalizare, de aceste facilităţi urmând să beneficieze şi locuitorii din comuna Deveselu.
De altfel, sătenii din Deveselu au salutat venirea americanilor la ei în comună, dar şi lucrările la reţeaua de apă şi canalizare.
Negocierea
Procesul de negociere a Acordului pentru cooperarea bilaterală cu SUA în domeniul apărării antirachetă a fost demarat la 17 iunie 2010, textul fiind agreat de delegaţiile celor două ţări la capătul a şapte runde de negocieri.
Pe 3 mai 2011, preşedintele României, Traian Băsescu, a anunţat public decizia CSAT privind aprobarea amplasării la Unitatea Militară Deveselu, Olt, a componentelor din România ale sistemului de apărare antirachetă.
Pe data de 6 iunie 2011, Acordul a fost parafat de cei doi negociatori-şefi, Bogdan Aurescu şi Ellen Tauscher, la Washington.
Pe 13 septembrie 2011, ministrul afacerilor externe al României şi secretarul de stat al SUA au semnat, la Washington, Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea în România a sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice. Documentul a fost ratificat de Parlamentul României prin Legea nr. 290/2011, care a intrat în vigoare pe 23 decembrie 2011.
Pentru implementarea acordului, pe parcursul anilor 2012 şi 2013, echipele de negociatori au lucrat din plin pentru convenirea Aranjamentelor de Implementare pentru punerea în aplicare a Acordului privind apărarea antirachetă.
Pe 29 iunie 2012 au fost semnate cinci Aranjamente de Implementare.
Negocierile au continuat, iar pe 18 decembrie 2012, în cadrul unei reuniuni a Comitetului Mixt româno-american, a fost semnat un nou pachet de trei Aranjamente de Implementare, iar la 2 iulie 2013 au fost semnate încă trei documente de implementare. În prezent, sunt în curs de finalizare alte trei astfel de argumente.
