http:http://www.youtube.com/watch?v=eyUD61Y2YUw
„Cutezătorii“ în tainele artei teatrale sunt câţiva pensionari cu dragoste de scenă, care s-au adunat în urmă cu doi ani şi au pus bazele trupei ce astăzi îndrăzneşte să viseze şi să aducă zâmbetul pe chipurile încreţite de trecerea vremurilor şi de grijile zilnice ce nu dau pace nimănui.
Zece „negri mititei şi cu şeful 11“, aceştia sunt „Cutezătorii“ de vârsta a treia care se „joacă“ de-a teatrul. Trupa de teatru de amatori din Craiova, a treia din ţară după cele de la Brăila şi Piatra Neamţ, jonglează cu rolurile în „Gaiţele“, „A murit Bubi“ sau „Titanic Vals“. O fac aşa cum se pricep ei mai bine, sub atenta îndrumare a Lianei Resteanu, de la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“, care a înfiinţat acest nucleu de teatru de amatori în cadrul proiectului „Clubul pensionarilor“. Anunţul publicat în urmă cu doi ani a atas atenţia celor care cu încredere au vrut să descopere şi să înveţe câte ceva din lumea teatrului şi să vină în faţa publicului cu reprezentaţiile lor.
Dacă la început a fost fie curiozitate, fie joacă, fie o dorinţă de socializare născută din singurătatea apăsătoare a unui pensionar obişnuit, astăzi „lucrurile au devenit mai serioase, căci trebuie să fii credibil pentru ca oamenii să se poată regăsi în emoţia ta“, a precizat Antoneta Cârstea, unul dintre „Cutezători“.
O dragoste mai veche
Cutezătorii au îndrăznit să încerce să dea curs unei pasiuni din tinereţe, unei dorinţe arzătoare. „De când eram în liceu mergeam la toate piesele puse pe scena Teatrului Naţional din Craiova. Astăzi, când sunt atât de tânără şi «de nimini nu depand», m-am gândit să cutez să fac teatru. Omul mai poate să râdă, să se distreze şi altfel decât stând la o bere sau la un mic“, a precizat Iuliana Popa. Pe de altă parte, Elena Betolian se simte mai tânără aşa, urcând pe scenă. „Am făcut Şcoala Populară de Artă, secţia teatru de păpuşi, iar acum, când am… 31 de ani, am simţit nevoia de a aduce puţină tinereţe în viaţa mea şi teatrul m-a întinerit cu 20 de ani”.
Pasiunea unei copile de la ţară care a savurat fiecare seară de luni petrecută în faţa televizorului, pentru că atunci se transmitea câte o piesă de teatru, iar accesul la o scenă adevărată cu actori de seamă nu era la îndemâna sa, a făcut ca astăzi să se numere printre membrii trupei de teatru de amatori. „Se pătrundea greu în lumea teatrului, pe vremea când a trebuit să aleg un drum în viaţă, şi atunci am optat pentru Politehnică. Destinul a vrut însă ca eu să fac totuşi teatru, chiar dacă doar la nivel de amatori“, a adăugat Antoneta Cârstea.
La lucru
I-am surprins pe „Cutezători“ în una dintre sălile Bibliotecii Judeţene, jucând „Titanic Vals“, prietenoşi, deschişi, mereu puşi pe glume. „Sunt Decebal, cel mai cuminte copil“, grăieşte Elena Betolian, încercând să-şi intre îl rol. Nu poate să nu facă o remarcă la adresa tatălui său din piesă, Spirache Necşulescu, interpretat de Dan Constantin Nichita: „Tată, ce nărod eşti!“. Decebal, cel pus pe glume, luat deseori la bătaie fie de mama sa, Dacia, a doua soţie a lui Spirache, rol jucat de Iuliana Firan, fie de Sarmisegetuza (Miza), interpretată de Ioana Ciobanu, este taxat de Chiriachiţa, soacra lui Spirache, rol distribuit Iulianei Popa: „Ai un rol al naibii de lung. Mă mir cum de reuşeşti să-l ţii minte!“. Şi Spirache Necşulescu îşi exersează rolul complimentând-o pe soacra sa, care îi răspunde cu zâmbetul pe buze: „Sunt bine conservată“. Elena Găină, interpreta avocatului Rădulescu Nercea în „Titanic Vals“, şi Sever Tupanghiu, în rolul lui Traian, completează perfect trupa. În această atmosferă destinsă se pun la punct ultimele detalii înainte de începerea reprezentaţiei „Titanic Vals“. Recuzita, adusă de acasă, este pregătită, aşa că toată lumea îşi ia rolul în serios.
Aşa fac de fiecare dată, fie că este vorba de o reprezentaţie în sala Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman“, fie pe scena Liricului craiovean, unde au jucat în cadrul Zilelor Municipiului Craiova, în 2012, sau în Bulgaria, când au fost invitaţi în afara competiţiei la Festivalul Internaţional de Amatori de la Lom.
Jongleria cu lumea teatrului, pasiunea pentru această artă le bucură astăzi existenţa, făcându-i să se simtă cu adevărat cutezători.
