Numele latifundiarului doljean figurează într-un nou dosar de crimă organizată, care priveşte infracţiuni precum evaziunea fiscală,
spălarea de bani şi contrabanda cu cereale
Ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate l-au ridicat vineri de la domiciliul său din Bucureşti pe Mihai Anghel, patronul Cerealcom Dolj, şi l-au condus la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Structura Centrală, pentru a fi audiat într-un nou dosar penal. Cauza vizează constituirea unui grup infracţional organizat, compus din cetăţeni români şi libanezi, al căror scop era săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, contrabandă şi spălare de bani, în domeniul operaţiunilor comerciale cu cereale. Cercetările au fost efectuate cu sprijinul informativ al SRI.
Fraudă din exporturi de cereale
În cadrul operaţiunilor de destructurare a acestui grup infracţional, procurorii şi poliţiştii de la Crimă Organizată au efectuat 56 de percheziţii la sediile unor societăţi comerciale, precum și la locuinţele învinuiţilor din judeţele Călăraşi, Ilfov, Constanţa, Timişoara, Ialomiţa şi municipiul Bucureşti. Au fost ridicate cu această ocazie şi conduse la Parchet, pentru audieri, 20 de persoane, printre care şi Mihai Anghel.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, liderii acestei grupări ar fi Jihad El Khalil, de 48 de ani, şi Youssef Laoun, de 38 de ani, ambii având dublă cetăţenie, libaneză şi britanică. Stabiliţi în România imediat după Revoluţia din 1989, cei doi deţin câteva zeci de mii de hectare de teren în Constanţa, Călăraşi şi Giurgiu, mai multe silozuri în Portul Constanţa şi ferme de ovine şi taurine în localităţile constănţene Mihail Kogălniceanu, Săcele, Peştera şi Crucea. De fapt, Jihad El Khalil este unul dintre primii cinci latifundiari ai României, alături de Culiţă Tărâţă, Mihai Anghel, Ioan Niculae şi Adrian Porumboiu. Potrivit presei centrale, El Khalil a fost unul din principalii sponsori ai PSD din guvernarea Năstase. Firmele sale (fie că vorbim de Agro Chirnogi SA din Călăraşi sau grupul Maria) folosesc mai multe silozuri pentru cereale în Portul Constanţa, anchetatorii vizitându-l vineri pe cel din Dana 45, proprietate a operatorului Minmetal.
Potrivit DIICOT, membrii acestei grupări infracţionale – din care se bănuieşte că ar face parte şi întâiul agricultor al Olteniei, Mihai Anghel – au utilizat mai multe societăţi comerciale şi au obţinut beneficii financiare substanţiale, prin crearea de circuite comerciale și financiare fictive, având drept scop eludarea plăţii impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat. „În perioada 2010 – 2011, învinuiţii au realizat exporturi masive de cereale, prin disimularea provenienţei reale a mărfurilor. Deşi cerealele proveneau din Turcia sau Liban, membrii grupării declarau în fals că acestea sunt produse în România şi le exportau către ţări extracomunitare cu scopul de a obţine de la statul român deduceri nelegale de TVA. Învinuiţii realizau operaţiuni de export al unor cantităţi mult mai mari de cereale decât cele menţionate în documentele vamale de export, în aceast mod realizându-se ascunderea sursei impozabile şi externalizarea sumelor de bani reprezentând venituri ale societăţilor exportatoare. Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin activitatea infracţională este estimat la suma de 30.000.000 de euro“, se arată în comunicatul DIICOT.
Dosar pentru restituiri de TVA
Numele magnatului agriculturii din Oltenia este trecut şi pe coperta unui alt dosar al DIICOT, care vizează restituiri ilegale de TVA de sute de mii de euro.
Poliţiştii specializaţi în macrocriminalitate economico-financiară din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Craiova, lucrând sub coordonarea procurorilor DIICOT Craiova, au început cercetările în acest caz încă din 2006. Anchetatorii au stabilit iniţial că Anghel a obţinut în perioada 2002-2006, prin intermediul firmelor sale, returnări de TVA de peste 16 milioane de lei – aproximativ cinci milioane de euro la acea dată – de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj. Beneficiare efective ale acestor restituiri de TVA erau: SC Cerealcom SA (4,5 milioane de lei), SC Cervina SA Segarcea (3,4 milioane de lei), SC Oltyre SA Craiova (2,8 milioane de lei), SC Redias SA Redea, judeţul Olt (4,9 milioane de lei), SC Crama Segarcea SRL (370.000 de lei).
În acest dosar, Mihai Anghel este cercetat pentru că, în baza unor facturi privind achiziţia unor utilaje agricole, ar fi solicitat şi obţinut aceste rambursări de TVA de la DGFP Dolj, dar facturile de achiziţie ar fi fost ulterior stornate, iar utilajele – refacturate în mod succesiv către toate celelalte firme deţinute de omul de afaceri.
Cercetările procurorilor DIICOT şi ale ofiţerilor de la Crimă Organizată au vizat un grup de 15 persoane, despre care se bănuieşte că a fost coordonat chiar de patronul Cerealcom. Acuzaţiile vizează săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fals, uz de fals şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fapte sancţionate de legea penală cu până la 20 de ani de închisoare.
Preluare cu semne de întrebare
În toamna anului 2008, dosarul a fost declinat de procurorii DIICOT la colegii lor de la DNA Craiova, bănuind că prejudiciul depăşeşte suma de un milion de euro, incluzând aici atât TVA-ul obţinut ilegal de firmele lui Anghel, cât şi eventuala fraudă legată de preluarea de către magnat a firmelor Cerealcom şi Cervina. Primele calcule ale anchetatorilor indicau că Anghel ar fi pus mâna pe acţiunile Cerealcom fără o reevaluare a capitalului social, a cărui valoare reală ar fi fost de peste 12,5 milioane de lei, de aproape şapte ori mai mult decât cele 1,9 milioane de lei plătite de omul de afaceri. Acelaşi lucru s-ar fi întâmplat şi în cazul SC Cervina SA Segarcea, prejudiciul creat bugetului de stat prin nereevaluarea patrimoniului fiind de peste 7,5 milioane de lei.
În urma unei expertize ce a durat aproape un an şi jumătate, anchetatorii au reuşit să stabilească faptul că suma obţinută ilegal de Anghel, prin intermediul firmelor sale, s-ar ridica la aproape 200.000 de euro. În acest context, dosarul a fost restituit în 2011 la DIICOT Craiova, în vederea finalizării cercetărilor.
