Discuţiile pe tema modificării Legii dialogului social, purtate în cadrul Grupului tehnic de lucru organizat la Ministerul Muncii, par să fie tratate cu neseriozitate chiar de cei care cer cu tărie acest lucru, fără a-şi putea motiva în vreun fel revendicările. Unele organizaţii sindicale şi patronale participante la discuţii au ales să-şi pigmenteze revendicările cu injurii şi apostrofări total neserioase, omiţând, cu sau fără bună-ştiinţă, să justifice necesitatea modificărilor legislative.
„Credem şi solicităm ca pentru ultima dată reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) – membri ai acestui Grup tripartit, să permită utilizarea de injurii şi calomnii în loc de argumente pertinente şi tehnică legislativă. Modificarea Legii nr. 62/2011 trebuie să urmărească intensificarea dialogului social şi nu să-l blocheze, aşa cum doresc anumite sindicate. Precizăm că majoritatea propunerilor făcute de sindicate, împreună cu două aşa-zise Confederaţii patronale, nu îmbunătăţesc cu nimic dialogul social, ci prin tertipuri josnice se urmăreşte dobândirea unei serii de drepturi personale pentru unii dintre liderii de sindicat“, a declarat ieri într-un comunicat Dan Matei Agathon, vicepreşedinte şi purtător de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR) şi preşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii (FPTS).
Potrivit acestuia, Confederaţiile patronale consideră necesară modificarea Legii nr. 62/2011, pentru perfecţionarea mai multor elemente, cu scopul de a îmbunătăţi Dialogul Social. „Confederaţiile sindicale nu au prezentat motivarea pe articole a solicitărilor şi, ca atare, nu se poate estima impactul respectivelor propuneri, existând pericolul generării unor efecte negative economice şi sociale. Aceste modificări pot să contravină reglementărilor şi bunelor practici din UE şi pot spori dificultăţile multiple cu care se confruntă ţara în această perioadă“, a completat Agathon.
Sindicatele nu trebuie să intervină în organizarea patronatelor şi viceversa
În ceea ce priveşte patronatele, acestea cer „respectarea procedurilor legislaţiei în vigoare privind dezbaterea publică a modificărilor preconizate, cu posibilitatea consultării de către fiecare Confederaţie patronală şi sindicală a membrilor săi, inclusiv respectarea termenului de dezbatere publică, discutarea în comisia de dialog la MMFPS şi avizarea CES“.
„Confederaţiile patronale consideră esenţială respectarea principiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi a Constituţiei României privind libertatea de asociere a firmelor, independenţa managerierii de către firme a patrimoniului propriu şi neingerinţa părţii sindicale în organizarea patronatelor şi viceversa“, a comunicat ieri ACPR, împuternicit de conducerile celor nouă confederaţii patronale membre – ARACO, CNPR, CPISC, CNIPMMR, CoNPR, PNR, UGIR, Confederaţia Patronală Concordia şi UNPCPR.
Olteanu (UNPCPR): Nimeni nu a depus vreun studiu asupra efectelor Noului Cod al Muncii şi Legii dialogului social
Contactat telefonic, Costel Olteanu, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), a afirmat că nu crede că „nimeni, nici Ministerul Muncii, nici vreo altă autoritate a statului sau parteneri sociali, nu a depus vreun studiu asupra efectelor produse de Noul Cod al Muncii şi Legea dialogului social“. „E doar o demonstraţie de forţă a unor organizaţii patronale şi sindicale care, dincolo de menirea pentru care au luat fiinţă, încearcă să facă puţină politică. Nu neg că Legea nr. 62 are lacune, nu e coerentă şi, în unele zone, chiar discriminatorie. Dar mai ştiu şi rezoluţia Curţii Constituţionale, care a declarat-o constituţională in integrum. Sperăm ca modificările de legislaţie să se producă în urma unei atente analize a eventualelor efecte negative ce le-ar produce în piaţa forţei de muncă, nu doar în avantajul unor lideri ai dialogului“, a afirmat Olteanu, pentru Curierul Naţional.
Nicolescu (CNIPMMR): Schimbarea legii trebuie să ducă la un plus de calitate
Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a explicat, pentru Curierul Naţional, că „Legea nr. 62 nu satisface nici patronatele, nici sindicatele şi nu corespunde integral nici condiţiilor dialogului social în România“. „Faptul că sindicatele vor să schimbe acest lucru nu este ceva rău. Orice lucru poate fi perfecţionat, inclusiv Legea nr. 62 (…), dar înainte de a schimba, trebuie stabilite clar care sunt obiectivele schimbării şi parametrii în cadrul cărora se va face schimbarea, astfel încât elementele de detaliu care vor fi introduse legislativ să ducă la o îmbunătăţire reală a acestei legislaţii“, a continuat Ovidiu Nicolescu.
„Schimbarea legii trebuie să ducă la un plus de calitate. Schimbarea legii trebuie făcută pornind de la două premise. Legea nr. 62 cuprinde foarte multe elemente bune şi acestea trebuie menţinute. Trebuie identificate doar acele elemente care afectează funcţionalitatea şi predictibilitatea mediului de afaceri şi numai acelea să fie modificate“, a afirmat preşedintele CNIPMMR.
Privilegiile sindicatelor impuse angajatorilor
Printre modificările legislative cerute de sindicate se numără câteva care sfidează bunul-simţ, având în vedere că sunt impuse angajatorilor – persoane care trebuie să angajeze şi să menţină în funcţii salariaţii în funcţie de competenţele lor profesionale, nu pentru că li se impune acest lucru printr-o lege.
• obligaţia angajatorului de a nu desface contractul de muncă al liderului de sindicat, pe perioada mandatului şi în termen de doi ani de la încetarea acestuia, „pentru necorespundere profesională, decât cu acordul scris al organului de conducere ales al organizaţiei sindicale“.
• angajatorul trebuie să pună la dispoziţia sindicatului, cu titlu gratuit, spaţiile şi dotările necesare funcţionării acestuia, pentru construirea de sedii proprii, sindicatele putând primi în concesiune terenuri din proprietatea privată a statului.
• cotizaţia plătită de membrii de sindicat „se reţine pe statul de plată şi este deductibilă din baza de calcul a impozitului pe venit, până la 2% din venitul brut realizat“; notificarea sindicatului unităţii „constituie titlu executoriu“, cotizaţia urmând să fie vărsată în contul sau conturile indicate de sindicat.
• controlul activităţii financiare proprii a organizaţilor sindicale şi a unităţilor economico-financiare a acestora se va putea face de comisia de cenzori, dar „organele administraţiei de stat competente, potrivit legii, pot controla doar plata obligaţiilor faţă de bugetul de stat“.
Afrodita Cicovschi
Curierul National
