10.2 C
Craiova
duminică, 17 noiembrie, 2019
Acasă Local Gorj Transalpina, construită fără acordul de mediu

Transalpina, construită fără acordul de mediu

-

Ceea ce ar fi trebuit să fie unul dintre principalele obiective turistice ale României şi un proiect de succes se poate transforma într-un adevărat scandal

Cea mai înaltă şosea din România, Transalpina (DN 67C), care leagă judeţul Gorj de Alba, a fost construită fără să existe un acord de mediu din partea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM). Nici Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi nici constructorul, firma Romstrade SRL, nu au reuşit să obţină avizul respectiv, cu toate că modernizarea şoselei a început încă din anul 2008. Lucrările la Transalpina au fost demarate de firma lui Nelu Iordache, SC Romstrade SRL, în baza autorizaţiilor de construcţie obţinute la nivelul fiecărui judeţ (Gorj/nr. 62/12.09.2008, Vâlcea/ nr. 74/22.09.2008 şi Alba/nr. 59/06.10.2008). Valoarea lucrărilor depăşeşte 200 de milioane de euro, sumă din care a fost achitată cea mai mare parte.

A eşuat în obţinerea acordului de mediu

Constructorul a continuat să execute lucrarea la Transalpina, cu toate că, în lipsa acordului de mediu de la ANPM şi, potrivit legii, acestea ar fi trebuit să fie sistate, la fel şi plăţile efectuate în contul constructorului de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. În 2010 şi în 2011, constructorul a încercat să obţină retroactiv acordul de mediu şi a solicitat în acest sens serviciile unor firme de consultanţă. Societăţile respective au făcut demersuri pe lângă ANPM şi au cerut în numele Romstrade şi al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România eliberarea unui acord de mediu. Solicitarea a fost respinsă, iar lucrările au continuat totuşi, fără să fie respectate procedurile legale referitoare la modernizarea drumurilor naţionale, adică existenţa acordului de mediu.

Şosea prin arii protejate

Respingerea cererii privind eliberarea acordului de mediu în octombrie 2011 a fost motivată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, într-o adresă trimisă Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. ANPM îşi motiva decizia prin faptul că lucrarea a fost executată de antreprenor în proporţie de 80% şi nu se mai poate, prin urmare, emite un acord de mediu. De fapt, avizul ar fi trebuit obţinut înainte de începerea lucrărilor, aşa cum era legal şi normal. Mai mult decât atât, eliberarea avizului de mediu nu poate să fie făcută, din cauză că şoseaua Transalpina traversează cinci arii protejate. Pentru obţinerea acestuia trebuia efectuat studiul de impact asupra mediului, întrucât DN 67C traversează ariile naturale protejate amintite, între acestea, situl ROSCI 0085 Frumoasa (aflat în administrarea Consiliului Judeţean Alba) şi situl ROSCI 0188 Parâng (aflat în custodia Fundaţiei Guard Forest), ambele fiind părţi componente ale reţelei ecologice europene „Natura 2000“. Pentru realizarea unui studiu privind impactul asupra mediului, este necesară implicarea Directoratului General pentru Mediu (D.G. Environment) al Comisiei Europene, iar notificarea nu poate fi însă făcută decât pentru proiecte viitoare, nu şi pentru cele deja demarate.

ANPM confirmă

Surse oficiale din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) au confirmat pentru Gazeta de Sud că lucrările la şoseaua Transalpina s-au derulat până în prezent în lipsa unui acord de mediu din partea ANPM. Aceleaşi surse au precizat şi faptul că a fost solicitat un acord de mediu, însă solicitarea a fost respinsă, întrucât lucrările au fost efectuate în proporție de peste 80% şi avizul nu mai poate fi emis, întrucât ar fi încălcate prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 85/337/CEE. Documentul amintit se referă la evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Ezitarea funcţionarilor Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului în a acorda avizul de mediu pentru Transalpina a fost justificată şi de teama unor eventuale sancţiuni pe care le-ar putea risca România din partea Uniunii Europene. Mai mult decât atât, funcţionarii ANPM au menţionat că, pe lângă studiul de impact care ar fi trebuit efectuat în vederea emiterii avizului de mediu, ar mai fi necesar un al doilea studiu privind biodiversitatea în ariile protejate traversate de Transalpina.

Green Peace a intrat pe fir

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului au mai precizat că instituţia a primit mai multe sesizări din partea organizaţiilor nonguvernamentale care administrează siturile traversate de Transalpina, dar şi din partea organizaţiei Green Peace. Asociaţiile şi fundaţiile respective s-au plâns de faptul că zonele protejate sunt afectate din cauza celor care părăsesc şoseaua şi pătrund cu ATV-uri sau maşini cu tracţiune integrală în ariile protejate de lege în cadrul reţelei ecologice europene „Natura 2000“. Green Peace a solicitat chiar şi date referitoare la existenţa acordului de mediu pentru lucrările la Transalpina, iar răspunsul primit i-a nemulţumit. Deocamdată, se aşteaptă ca un control al Curţii de Conturi să facă lumină în modul în care au fost cheltuite fondurile pentru asfaltarea Transalpinei de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

„Drumul Regelui“

Transalpina, denumită şi „Drumul Regelui“, face legătura între Oltenia şi Transilvania. Transalpina măsoară 148 de kilometri şi porneşte din localitatea Şugag, judeţul Alba, trece pe lângă Lacul Oaşa, pe la Obârşia Lotrului (intersectând DN 7A Petroşani – Voineasa – Brezoi), străbate staţiunea Rânca şi traversează Munţii Parâng, printre Valea Jiului şi Valea Oltului. „Drumul Regelui“ traversează judeţele Alba, Gorj şi Vâlcea. Aflat la peste 2.000 de metri altitudine, Transalpina este cel mai înalt drum din România care poate fi traversat cu maşina, având cel mai înalt punct în Pasul Urdele (2.145 de metri). În ciuda faptului că lucrarea ar fi trebuit să fie finalizată la sfârşitul anului trecut, antreprenorul a solicitat prelungirea termenului de finalizare până în luna august a acestui an. Din cauza terenului accidentat şi a lucrărilor de consolidare, costul pentru realizarea unui kilometru de drum a fost destul de ridicat, motiv pentru care constructorul este pregătit să solicite o suplimentare de fonduri.

ȘTIRI VIDEO GdS