România riscă amenzi de milioane de euro şi blocarea fondurilor UE dacă nu inventariază şi nu conservă habitatele păsărilor migratoare. Pe lista ariilor de protecţie avifaunistică va intra şi zona denumită „Nisipurile de la Dăbuleni“.
Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) propune un proiect de hotărâre de guvern privind desemnarea unor noi arii de protecţie specială avifaunistică (ROSPA) în România, din care două se află în judeţele Dolj şi Olt. Este vorba de ROSPA 0135 – Nisipurile de la Dăbuleni şi ROSPA 0137 – Pădurea Radomir. Aria Nisipurile de la Dăbuleni se află pe teritoriul administrativ al judeţelor Olt (Grojdibodu, Gura Padinii, Ianca) şi Dolj (Călăraşi, Dăbuleni). Pădurea Radomir ocupă şi ea zone din Olt (Drăghiceni) şi Dolj (Dioşti). Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice. România este obligată să instituie noi zone de protecţie avifaunistică în cadrul ariilor protejate Natura 2000, pentru ca acestea să corespundă cu cele recunoscute de Bird-Life International.
Ce amenzi riscăm
Nedesemnarea sau desemnarea parţială a siturilor identificate ar putea conduce la sistarea alocării de fonduri pentru România din bugetul UE. România a fost avertizată încă din 2007 că riscă declanşarea procedurii de infringement pentru că nu a desemnat aceste arii. Pe lângă sistarea alocării de fonduri, România riscă alte sancţiuni din partea Comisiei Europene (CE). Suma minimă forfetară pentru România este de 1,8 milioane de euro, la care se adaugă penalităţi cuprinse între 2.000 şi 135.000 de euro pentru fiecare zi de întârziere. UE nu glumeşte. Curtea Europeană de Justiţie a condamnat deja nouă ţări pentru nedesemnarea sau desemnarea neadecvată a acestor situri: Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania, Austria, Italia, Franţa, Finlanda, Olanda. Practic, România trebuie să conserve şi să refacă habitatele de migraţie a păsărilor pentru a nu fi sancţionată de UE, iar zona de sud a ţării este un punct important în traseul păsărilor călătoare. În acest sens, pe lista consolidată a zonelor de protecţie avifaunistică se află deja ROSPA 0010 Bistreţ – pe teritoriul administrativ al localităţilor Bistreţ, Cârna şi Goicea, ROSPA 0013 Calafat – Ciuperceni – Dunăre: pe raza localităţilor Calafat, Ciupercenii Noi, Desa, Ghidic, Piscu Vechi, Poiana Mare şi Rast, ROSPA 0023 – pe raza localităţilor Bechet, Bratovoeşti, Calopăr, Călăraşi, Dobreşti, Drănic, Ghindeni, Gighera, Gângiova, Malu Mare, Mârşani, Ostroveni, Podari, Rojişte, Sadova, Segarcea, Teasc, Valea Stanciului, Ţuglui, precum şi ROSPA 0074 Maglavit: Calafat, Cetate, Maglavit. „În zona cuprinsă între curbura largă delimitată de Dunăre – care curge dinspre Calafat – şi râul Jiu, care-şi varsă apele în fluviu în zona localităţii Zăval, lunca cuprinde un mozaic de habitate terestre şi acvatice (păduri de luncă cu specii lemnoase de nisipuri şi/sau păduri de Robinia pseudacacia, pajişti hidrofile, xeromezofile şi xerofile între care se interferează suprafeţe agricole), care creează condiţii de hrană şi reproducere pentru numeroase specii de păsări migratoare şi sedentare“, se spune într-un studiu publicat de Mirela Ridiche, muzeograf la Secţia Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Olteniei Craiova.
Proprietarii pot primi compensaţii
Proprietarii de terenuri din zona respectivă trebuie să ştie că pot primi compensaţii pentru respectarea restricţiilor din planul de management al acestor arii. Potrivit art. 26 alin.1 din OUG nr. 57/2007, proprietarii pot primi compensaţii din bugetul de stat sau fonduri UE. Primarul localităţii Dăbuleni, Nicolae Drăgoi, spune că în prezent se lucrează la un amplu proiect de împădurire: 157 de hectare de nisipuri sunt în procedură pentru împăduriri cu salcâm, care rezistă foarte bine la condiţiile din zonă, iar alte 100 de hectare sunt în program. „Am avut mai multe proiecte, dar în unele cazuri proprietarii nu au acceptat să facem împăduriri“, a spus primarul. Statisticile au consemnat fenomenul alarmant al deşertificării din sudul Doljului. „Sahara“ Olteniei include circa 100.000 de hectare deşertificate.
