Între şase luni şi un an trebuie să aştepte bolnavii de cancer în fază avansată ca să le dea voie CNAS să urmeze tratamentul care le poate prelungi viaţa. Asta, în cazul în care primesc aprobarea. Şi dacă nu au murit între timp.
Mulţi bolnavi de cancer se sting în România fără să aibă acces la tratamente performante. De vină sunt fondurile limitate, care nu permit medicilor să administreze decât în mod selectiv tratamentele respective. Iar de selecţia bolnavilor, adică cine va trăi şi cine va muri, se ocupă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Pentru ca un bolnav de cancer să beneficieze de medicamente performante, medicul curant trebuie să ceară mai întâi aprobare de la CNAS. Pentru aceasta, trebuie întocmit un dosar care să conţină recomandarea medicului curant şi alte documente care să arate investigaţiile medicale efectuate. Dosarul este depus la Casa de Asigurări Judeţeană, care îl trimite la Bucureşti comisiei de experţi de la CNAS. Din acest moment se aşteaptă răspunsul. Unii bolnavi primesc aprobarea, după luni de aşteptare, în timp ce alţii nu o vor obţine niciodată. Iar medicii care încalcă regulile şi prescriu medicamentele înainte de obţinerea aprobării sunt aspru pedepsiţi.
Nu ştiau că s-a modificat legislaţia
Patru medici de la Spitalul Municipal „Filantropia“ din Craiova s-au ales cu sancţiuni administrative şi trebuie să plătească 220.000 de lei pentru că au prescris medicamente de ultimă generaţie unor bolnavi de cancer şi leucemie, fără să aibă aprobarea scrisă a CNAS.
În lunile ianuarie şi februarie 2009, prof.dr. Mihail Badea, medic în Secţia de hematologie, a prescris unui bolnav foarte grav cu mielom multiplu, recăzut după un transplant medular, medicamentul Velcade, deoarece a considerat că situaţia pacientului era deosebit de gravă. În acest mod, medicul curant susţine că ar fi reuşit să prelungească cu şase luni viaţa pacientului (care între timp a decedat).
Alt medicament este MabCampath, administrat de prof.dr. Gabriel-Dragoş Găman, şeful Secţiei de hematologie, în ianuarie, şi de dr. Ionela Rotaru, medic hematolog, în februarie. Cei trei medici curanţi susţin că nu au ştiut că medicamentele respective se eliberau de la 1 ianuarie 2009 doar cu aprobare de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate . „Nici unul dintre noi nu a ştiut de reglementările care au apărut în ianuarie 2009 în legătură cu prescripţia acestor două medicamente, deoarece în iulie 2008 exista o notificare a CNAS care făcea distincţie între aceste medicamente prescrise în ambulatoriu, pentru care era necesară aprobarea CNAS, şi medicamentele existente în farmacia spitalului, pentru care se preciza că nu este nevoie de aprobarea CNAS pentru prescrierea lor“, a precizat prof.dr. Găman.
Care notificare?
De la 1 ianuarie 2009 a apărut altă reglementare, conform căreia era nevoie de aprobarea CNAS pentru prescrierea celor două medicamente foarte scumpe. Medicii hematologi spun însă că nu au fost informaţi de schimbarea legislaţiei nici până acum. „Noi această hârtie de notificare nu am primit-o nici până la această oră, nici CNAS, nici direcţia spitalului nu ne-a pus-o la dispoziţie. Ar fi fost normal ca orice hârtie de o asemenea importanţă să ne fie transmisă în secţie şi să semnăm de luare la cunoştinţă“, a mai spus Găman.
Pe de altă parte, Mihai Coman, managerul de la vremea aceea al Spitalului „Filantropia“, susţine că nu îşi aduce aminte dacă a fost emisă o asemenea notificare, dar consideră că medicii au greşit. „Ei aveau obligaţia să se pună la punct cu toate modificările legislative. Necunoaşterea legislaţiei nu este o scuză“, a spus Coman.
Nu a mai aşteptat aprobarea
În ceea ce priveşte corectitudinea administrării medicamentelor respective, medicii susţin că au procedat corect. „Consider că ne-am făcut datoria de medici, întrucât toţi cei trei bolnavi trataţi erau în stare foarte gravă şi tineri în acelaşi timp. Pacientul profesorului Badea avea 49 de ani, al dr. Rotaru – tot 49, iar al meu avea 28 de ani. Doi dintre ei au decedat, dar am fost măcar cu conştiinţa împăcată că am făcut pentru ei ceea ce ne-a stat cu putinţă. Existând medicamente în spital, ar fi fost culmea să nu le administrăm“, a explicat dr. Găman.
Acesta a mai spus că, dacă ar fi ştiut de obligativitatea obţinerii aprobării CNAS, nu ar fi prescris medicamentele: „Nu ne-ar fi fost greu să facem referatele necesare pentru CNAS, mai ales că toţi suntem medici cu experienţă şi ştim cum se procedează. Eu am fost trei ani şi jumătate expert la CNAS“.
Cel de-al patrulea medic cercetat pentru eliberarea de medicamente fără aprobarea CNAS este dr. Marcel Ionescu, şeful Secţiei de oncologie medicală. Acesta este singurul dintre cei patru medici care ar fi solicitat aprobarea CNAS, însă nu a mai avut răbdare să aştepte hârtia. Pe 18 noiembrie, una dintre pacientele sale bolnavă de cancer în stare gravă ar fi trebuit să înceapă tratamentul cu medicamentul Alimta. Pentru că nu avea aprobarea de la CNAS, medicul a hotărât amânarea tratamentului. Pe 25 noiembrie, a decis totuşi că bolnava nu mai putea să aştepte şi, aflând că aprobarea de la CNAS este pe drum, dr. Ionescu a prescris bolnavei tratamentul. Câteva zile mai târziu, pe 1 decembrie, a venit şi aprobarea de la CNAS pentru folosirea medicamentului.
Medicii sunt buni de plată
Comisia de disciplină de la Spitalul „Filantropia“, care a anchetat problema semnalată de CNAS, a considerat că nu este vorba de culpă medicală, ci de nerespectarea unui act normativ. Toţi cei patru medici au fost pedepsiţi disciplinar şi li se va imputa valoarea medicamentelor prescrise fără aprobarea CNAS. Prof.dr. Gabriel Găman a fost sancţionat cu reducerea salariului de bază şi a unor indemnizaţii pe o perioadă de trei luni şi va trebui să dea înapoi suma de 149.528,7 lei pentru medicamentul MabCampath, prescris fără aprobare, şi 545 de lei, reprezentând contravaloarea altui medicament, Tioguaninum, expirat în iunie 2009. Dr. Ionela Rotaru a primit avertisment scris şi va trebui să dea înapoi 9.968,58 lei. Prof.dr. Mihail Badea s-a ales cu avertisment scris şi va trebui să plătească 56.492,52 lei, iar dr. Marcel Ionescu a primit, la rândul său, un avertisment scris şi i se va imputa suma de 10.330,98 lei. „Sumele sus-menţionate vor fi recuperate fie prin acceptul medicilor de restituire a contravalorii medicamentelor prescrise fără aprobarea CNAS, fie prin formulare de acţiuni în instanţă“, a precizat dr. Mihaela Tătaru-Abagiu, managerul Spitalului „Filantropia“.
Cea mai gravă decizie îi vizează însă pe bolnavii de cancer aflaţi în evidenţa Spitalului „Filantropia“. Potrivit CAS Dolj, până la semnarea de către spital a unui nou contract cu CNAS, probabil peste o lună, bolnavii de cancer nu îşi vor mai putea ridica tratamentele de la Spitalul „Filantropia“, ci de la farmaciile din oraş, iar dacă vor necesita tratament spitalizat, vor fi internaţi la Spitalul de Urgenţă Craiova. Aceasta ca urmare a deciziei CNAS de a rezilia actualul contract pentru programele de hematologie şi oncologie cu Spitalul „Filantropia“.
