Locul 48, undeva aproape de mijlocul clasamentului. România este la 21 de locuri distanţă de Ungaria şi la 13 de Croaţia, indicând un nivel „mediu“, cu accente „slabe“ într-un index realizat de Legatum Institute, care verifică pulsul ţărilor după factori ca sănătatea, educaţia, eficienţa guvernării sau creşterea economică.
Pentru românul care câştigă mai puţin de 150 de euro pe lună, cât este salariul minim pe economie, nici unul dintre indicatorii folosiţi la conceperea indexului nu are însemnătate. Nu-i cumpără mâncarea pe-o lună, nu-i plăteşte întreţinerea, nu-i linişteşte sufletul înspăimântat de gândul că mâine rămâne fără slujbă. Cetăţenii, spun realizatorii tabloului prosperităţii, iară nu guvernele dau măsura unei vieţi fericite. Cu toate acestea, o guvernare sigură face ca oamenii să beneficieze de creştere economică, de sisteme funcţionale de sănătate şi educaţie, de avântul inovaţiei. Cu speranţa de viaţă de 63 de ani, faţă de 71, cât este în cazul Finlandei, prima clasată, cu un capital social tradus prin încrederea în semeni şi implicarea în viaţa socială ce o situează pe locul 102 din 104 ţări intrate în grafic, România se plasează înaintea Macedoniei, Guatemalei, Ucrainei, Marocului sau Sudanului, dar după Bulgaria (locul 46), Croaţia, Slovenia, Slovacia sau Portugalia.
Mediu spre slab
16 din topul 20 al ţărilor prospere sunt situate în America de Nord şi Europa. Ce înseamnă prosperitate? Te face starea materială mai mulţumit sau eşti mai satisfăcut când pleci des în vacanţă şi ştii că te poţi baza pe un sistem de îngrijiri medicale coerent şi eficace? Fericirea, concluzionează realizatorii indexului, este oportunitate, sănătate, relaţii şi libertatea de a alege ceea ce vrei să fii. De altfel, cel mai ridicat nivel al satisfacţiei vieţii este reportat în ţările cu cel mai bun scor la indicatorii sănătate, siguranţă, libertate şi capital social. În dreptul României, graficul devine galben şi se înroşeşte în cazul ultimilor doi indicatori, ceea ce stabileşte un nivel mediu, respectiv slab al prosperităţii. Dar, mai presus de orice, cel mai important ingredient al fericirii, alături de sănătate şi relaţii, este posibilitatea de a alege ceea ce vrei să fii, să faci în viaţă.
Capital social în colaps
Cum trăieşte românul, pentru care familia este încă fundamentul societăţii, cocoţat pe locul 48 în indexul prosperităţii? Luând fiecare indicator în parte, s-a ales cu câteva caracteristici. După fundamentele economice, cu unele semne de încurajare venind dinspre sectorul financiar, România lasă loc creşterii, la fel ca în cazul antreprenoriatului şi inovaţiei. După analiza instituţiilor democratice, pare să deţină un sistem sigur, cu o competiţie deschisă la toate nivelurile. „Cetăţenii români se bucură de un nivel înalt al drepturilor politice şi libertăţilor civile“, se scrie în raport. În ceea ce priveşte educaţia, ţara noastră, cu nici o universitate care să se numere în topul primelor 500 din lume, se situează pe locul 41. Spitalele au personal medical suficient, dar cetăţenii rămân nesatisfăcuţi de propria lor sănătate. România are o rată a criminalităţii scăzută, care face ca şase din zece oameni să se simtă în siguranţă atunci când merg noaptea, singuri, pe stradă. Neîncrezători în guvernanţi, dar simpatizând cu armata, românii stau cel mai prost la capitolul libertăţii personale şi cel al capitalului social, doar două din zece persoane considerând că semenii pot fi oameni de încredere.
