În ultimul an al mandatului preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, România va continua să fie monitorizată la capitolul justiţie şi luptă anticorupţie, riscând îngheţarea fondurilor europene dacă se constată nereguli.
Cu toate presiunile din partea Sofiei şi a Bucureştiului, Comisia Europeană nu pare determinată să încheie aşa-numitul „mecanism de cooperare şi verificare“ (MCV) în domeniul justiţiei şi al luptei împotriva corupţiei, odată cu ultimul raport al actualei Comisii Europene, în iulie 2009.
Următorul raport – ce va fi interimar, fără să conţină recomandări cu privire la menţinerea sau ridicarea mecanismului – va fi publicat de Comisia Europeană în februarie 2009.
Abia în iulie 2009 – deja sub preşedinţia UE deţinută de Suedia, o ţară cu atitudine critică la adresa corupţiei şi a lipsei de voinţă politică din Parlamentul României de a combate acest fenomen – Comisia va prezenta raportul anual care ar putea recomanda încheierea monitorizării, dacă toate cele patru obiective de referinţă ar fi îndeplinite.
Potrivit programului de guvernare PD-L – PSD, la capitolul politică externă, primul obiectiv este „consolidarea rolului României în UE ca membru activ şi influent“, acţionând în vederea „depăşirii etapei monitorizărilor postaderare prin reformele de ordin intern şi acţiune diplomatică eficientă la nivelul UE“.
Măsurile prevăzute la capitolul justiţie şi luptă anticorupţie conţin însă foarte puţine din recomandările CE. Programul de guvernare are ca prim obiectiv „obţinerea de rezultate în lupta împotriva corupţiei“, însă nu vorbeşte de principalele obstacole – lipsa voinţei politice în parlament – şi de sentinţe îndeajuns de severe pentru a descuraja persoanele tentate de acte de corupţie.
Sunt enumerate diferite „direcţii de acţiune“ care vizează „consolidarea instituţională şi funcţională a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Agenţiei Naţionale de Integritate“, a inspecţiei judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, formarea personalului şi „stabilizarea şi perfecţionarea cadrului legislativ astfel încât să nu impieteze asupra anchetelor în curs de desfăşurare şi să asigure un echilibru între protejarea drepturilor şi libertăţilor individuale şi asigurarea eficienţei urmăririi penale“.
În ultimul raport al CE, publicat pe 23 iulie 2008, executivul european considera că nu s-au făcut destule progrese şi că mai e necesară, cel puţin „o vreme“, continuarea monitorizării. Principala problemă identificată o reprezenta „angajamentul inegal“ faţă de reformă al instituţiilor şi organismelor-cheie ale României, inclusiv faţă de cele patru obiective de referinţă asumate de Bucureşti în momentul aderării.
