Parcelarea terenurilor agricole, fenomen de amploare în judeţul Olt, a devenit motiv de dispută în cadrul şedinţei de ieri a Colegiului Prefectural. Numărul mare de aşa-zişi fermieri face aproape imposibilă implementarea unor sisteme agricole eficiente, ajungând să piardă, de multe ori, sume importante de bani oferite drept subvenţie de Uniunea Europeană.
OLT. Subprefectul Marin Grigore şi unii dintre şefii instituţiilor judeţene au fost prezenţi ieri, la întrunirea Colegiului Prefectural. Aceştia au sugerat că micii fermieri trebuie să fie mai bine informaţi cu privire la avantajele de care pot beneficia în cazul în care vor accepta intrarea în asociaţii agricole sau dacă acceptă să devină rentieri. Pe de altă parte însă, reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) şi cei ai Biroului Judeţean de Rentă Viageră Agricolă susţin că principala problemă nu este lipsa de informare, ci reticenţa proprietarilor de terenuri, care, deşi au vârste înaintate, preferă să stea pe la uşile instituţiilor pentru a-şi rezolva problemele legate de suprafeţele agricole, în loc să recurgă la asociere, cedarea terenurilor sau darea lor în arendă.
62.000 de fermieri în Olt
Numărul mare de fermieri din judeţ este o dovadă a faptului că terenurile agricole sunt divizate în parcele cu suprafeţe mici. Deşi Oltul este o zonă în care agricultura ar putea fi un domeniu profitabil, modul în care ţăranii înţeleg să îşi lucreze terenurile lasă de dorit. „Oameni care au mai bine de 80 de ani vin la birourile noastre pentru a depune actele de subvenţii. Noi îi sfătuim să treacă terenurile pe numele copiilor, să le dea în arendă sau să le dea la asociaţiile agricole pentru a scăpa de grija lor şi, totodată, pentru a putea pune la punct un sistem agricol eficient şi profesionist. Sunt informaţi, ştiu exact care sunt avantajele, dar le refuză cu bună-ştiinţă. Oamenii au încă ideea fixă că pământul trebuie să rămână al lor“, a spus Marinel Oaşă, directorul APIA Olt. Aceeaşi idee a fost susţinută şi de Constantin Popa, directorul Agenţiei Domeniilor Statului Olt, în cadrul căreia funcţionează Biroul Judeţean de Rentă Viageră Agricolă.
„Încercaţi o campanie mai agresivă, cereţi sprijinul primăriilor şi mizaţi pe faptul că primarii au o relaţie mai apropiată cu locuitorii comunelor. Poate în felul acesta veţi reuşi să atrageţi mai mulţi rentieri şi se va reduce numărul de parcele agricole, şi aşa foarte mare la nivelul judeţului“, a spus chestorul Ion Stoica, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean, prezent la şedinţa de ieri. El a fost susţinut de subprefectul Marin Grigore. În Olt există 62.000 de fermieri, numărul lor fiind mare în comparaţie cu suprafaţa totală de terenuri arabile. În judeţul Constanţa, spre exemplu, numărul fermierilor este de numai 8.200.
Acceptarea rentei viagere, o soluţie
convenabilă
Potrivit şefilor instituţiilor cu atribuţii în domeniu, o soluţie foarte bună pentru eficientizarea producţiei agricole ar fi vânzarea sau darea în arendă a terenurilor. Acceptarea rentei viagere ar fi o soluţie convenabilă atât pentru rentier, care ar obţine anual profit fără efort, cât şi pentru sistemul agricol din judeţ. Cu toate acestea, în prezent, doar 1.000 de proprietari de teren beneficiază de renta agricolă. Fiecare are asigurat un venit anual garantat de stat, valoarea rentei agricole fiind de 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat şi 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat. O soluţie convenabilă este şi asocierea proprietarilor, astfel că subvenţiile agricole sau fondurile europene nerambursabile pot fi atrase mult mai uşor, iar terenurile nu ar mai fi împărţite în atât de multe parcele.
