Comuna Tismana a fost declarată oraş în anul 2004. Atât actualul edil, cât şi cea mai mare parte a cetăţenilor regretă că localitatea Tismana şi-a schimbat statutul.
Tismana este una dintre cele mai frumoase localităţi din judeţul Gorj, mai ales datorită faptului că aici există Mănăstirea Tismana, locaşul unde Sfântul Nicodim a inventat viaţa de obşte monahală. În aprilie 2004, comuna Tismana a fost declarată oraş. Situată la numai 30 de kilometri de Târgu Jiu, Tismana are zece sate aparţinătoare. Tismănenii s-au bucurat că localitatea are un nou statut. „Şi-au dorit să fie oraş. Credeau că va fi mai bine. Probabil atunci nimeni nu s-a gândit la impozite!“, a afirmat Costel Buzianu, edilul Tismanei. Însă, dezavantajele au început să-şi facă simţită prezenţa. „Nu ştiu dacă era mai bine dacă rămâneam comună. Ca dezvoltare, cred că am rămas la fel. Doar 50% dintre drumuri sunt asfaltate, încă avem căruţe şi uliţe pline de noroi, iar ţiganii vând haine vechi pe stradă“, a spus un cetăţean din Tismana.
Taxe şi impozite
mai mari
Principala nemulţumire a cetăţenilor care locuiesc şi au proprietăţi în Tismana sunt taxele şi impozitele locale. „Impozitul pentru o clădire este foarte mare, comparativ cu impozitul plătit de un cetăţean din mediul rural, pe aceeaşi suprafaţă. De exemplu, eu am o suprafaţă de teren de 100 mp şi o casă nu prea mare. Pentru ele, dau anual cinci sute de lei la primărie. Salariul pe o lună, chiar dacă îl plătesc într-un an. Adevărul este că trebuie să-l plătesc în martie. Soţia nu este salariată. Este greu, mai ales că nea Gheorghe, din satul Vânăta, plăteşte cu trei sau patru sute de lei mai puţin. Dacă Tismana rămânea comună, era mai bine“, a spus un locuitor al noii urbe. Opiniile negative sunt generale. „Nu am văzut prea multe schimbări de când suntem oraş. Putem doar spune altora că locuim în oraşul Tismana. Taxele sunt mari, drumurile, neasfaltate, iar bani pentru a ne racorda la gaze nu avem“, a spus o localnică.
Banii europeni,
mai greu de obţinut
Costel Buzianu, primarul Tismanei, a declarat că foarte mulţi cetăţeni sunt nemulţumiţi de schimbarea de statut a localităţii. „În afară de faptul că taxele şi impozitele sunt mult mai mari, fondurile europene pentru dezvoltare se obţin mai uşor de către comune, mediul rural fiind favorizat. Avem datornici la taxe şi impozite, aproximativ 10% dintre cetăţeni neavând cum să-şi plătească datoriile către primărie şi stat. Nu prea avem ce să le facem. Din păcate, nu mai avem nici o şansă de a redeveni comună, pentru că un referendum ar fi foarte scump. Există un precedent în Moldova, unde locuitorii unei comune devenite oraş au vrut să redevină comună, dar nu s-a putut. Legislaţia este complicată şi, dacă în 2004 s-a vrut oraş, aşa vom rămâne!“, a precizat Buzianu. Primarul a spus că există un proiect pentru o staţie de epurare a apei, care costă patru milioane de lei. Dacă va obţine finanţare de la UE, primăria va trebui să achite 50% din suma totală. Buzianu spune însă că nu are de unde plăti aceşti bani: „Dacă eram comună, nu trebuia să achităm jumătate din sumă!“.
Despre Tismana
În Tismana există 500 de gospodării. Localitatea şi satele aparţinătoare au o reţea de aducţiune şi distribuţie, de 56 km, la care sunt racordate 2.723 de gospodării şi 70 de agenţi economici. Restul gospodăriilor sunt alimentate prin hidrofoare, cu captare din fântâni sau din puţuri comune ori individuale. Oraşul nu are reţea de gaze, cetăţenii încălzindu-se după posibilităţi. În oraş mai există un stadion şi o discotecă.
