Modificarea Legii învăţământului superior agită spiritele în Universitatea din Craiova. Atât sindicaliştii, cât şi conducerea instituţiei consideră că anumite articole din noul proiect referitoare la alegerea rectorilor şi la „conducerea bicefală“ a universităţilor ar trebui tăiate din lege înainte ca aceasta să fie votată în parlament.
Sindicaliştii din învăţământul superior doljean şi conducerea Universităţii din Craiova contestă noul proiect de lege a învăţământului, prin care, pe lângă funcţia de rector în universităţi, ar putea apărea şi postul de preşedinte al instituţiei, iar durata mandatelor pentru funcţiile din conducere va fi stabilită de fiecare universitate. „După trei runde de negocieri am ajuns la o înţelegere cu ministerul, care trebuia să posteze noul proiect de lege pe site la 25 octombrie pentru a fi supus dezbaterii publice, dar au făcut altă lege pe care vor să o adopte în regim de urgenţă şi care nu respectă cerinţele noastre. Noi am solicitat ca alegerea rectorului să se facă la nivel de universitate şi să participe toţi factorii de decizie, reprezentanţi ai sindicatelor, ai organizaţiilor studenţeşti şi am cerut ca funcţia de preşedinte al universităţii să nu fie înfiinţată deoarece rectorul poate să fie şi ordonator de credite. De fapt, acest preşedinte ar conduce universitatea, deoarece cine gestionează banii are puterea. Acesta este un post pentru cei care din cauza vârstei nu mai au loc în universităţi“, a explicat Romulus Mocanu, liderul Federaţiei Naţionale Sindicale „Alma Mater“, filiala Dolj.
„Opt ani sunt suficienţi ca să îţi duci proiectele la capăt“
Proiectul de modificare a Legii învăţământului superior este susţinut de 48 de deputaţi şi senatori, care spun că acesta va conduce la un management eficient în universităţi, rectorul având doar atribuţii de coordonare a activităţii didactice. Senatorii doresc ca Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului să nu mai confirme rectorul şi nici acordarea titlului de conferenţiar, ci doar a celui de profesor universitar.
Senatul universităţii ar trebui să aibă libertatea să numească rectorii care nu mai sunt condiţionaţi de două mandate, iar universităţile pot înfiinţa unităţi de producţie şi de prestări servicii, libertatea de a avea cont în băncile comerciale şi de a dispune de veniturile proprii reportându-le de la an la an. Conducerea Universităţii din Craiova contestă acest proiect de lege şi atâta timp cât universităţile primesc bani de la buget este normal ca statul să aibă şi control asupra lor. „Nu pot fi de acord cu acest proiect care bagă universităţile în noroi. Nu este normal ca un rector să stea în funcţie până la 68 de ani, deoarece nimănui nu-i face bine să stea mai mult de două mandate într-o funcţie de conducere, chiar dacă are capacităţile necesare. Opt ani sunt suficienţi ca să îţi duci proiectele la capăt. Nu este clar nici rolul acestei conduceri bicefale a universităţii, preşedinte cu rolul de ordonaror de credite şi rector care nu se ştie ce rol mai are. Rectorul trebuie ales în cadrul universităţii, dar are nevoie de acordul ministerului, pentru că, atâta timp cât suntem bugetaţi, trebuie să fim şi controlaţi de stat“, a explicat Ion Vladimirescu, rectorul Universităţii din Craiova. Proiectul parlamentarilor va fi discutat săptămâna aceasta în Comisia de Învăţământ a Camerei Deputaţilor.
