Spaţiile verzi ale Craiovei nu mai pot fi protejate prin interdicţia de construire introdusă recent de guvern, majoritatea având deja destinaţie de zonă construibilă.
Un act normativ prin care se încearcă păstrarea zonelor verzi în intravilanul localităţilor a fost aprobat miercuri în şedinţă de guvern. Protecţia oficializată a spaţiilor verzi nu valorează însă nici cât o ceapă degerată în Craiova, unde, cu excepţia câtorva hectare încă necondamnate la construcţii, tot ce-a fost de înşfăcat s-a dus. Ultima crimă împotriva zonei verzi s-a comis cu mâna consiliului local în Parcul Corniţoiu, chiar luna trecută, 20 de hectare nemaiapucând graţierea ordonanţei adoptate miercuri de guvern. Potrivit ministrului mediului, Attila Korodi, ultimele reglementări „elimină orice posibilitate de schimbare a destinaţiei acestor spaţii“, iar orice act prin care li s-ar schimba totuşi soarta este lovit de nulitate absolută. În Craiova, 80 de hectare de parcuri şi alte câteva zeci de hectare de zonă verde fac deja obiectul unor planuri urbanistice aprobate de municipalitate, ceea ce înseamnă că nici o ordonanţă nu mai poate împiedica îngroparea lor în betoane. „Există planuri urbanistice aprobate pentru toate parcurile retrocedate. Ca atare, acestea nu mai pot fi păstrate ca zone verzi dacă proprietarii doresc să construiască“, a declarat ieri Emilian Ştefârţă, preşedintele Comisiei de urbanism a consiliului local. Menţionăm că trei parcuri din Bănie au fost retrocedate integral după Revoluţie – Craioviţa, Corniţoiu şi Madona Dudu, din altele au fost sfâşiate bucăţi, iar fostul domeniu public verde, altul decât parcurile, este proprietate particulară, mai puţin fâşiile ornamentale dintre blocuri şi de-a lungul arterelor importante.
Primăria Craiova, spectator
Craiova nu se regăseşte printre localităţile care vor beneficia de fonduri guvernamentale pentru realizarea sau reabilitarea zonelor verzi, fiindcă nu a întocmit vreun proiect în acest sens. „Singurele proiecte sunt cele finanţate din bugetul local, cu aproape 8 miliarde de lei vechi, în total, întocmite în 2006 şi 2007“, a declarat Marius Barcan, şeful Serviciului gospodărire comunală din cadrul primăriei. Nici nu e de mirare, dacă ţinem cont că primăria nici nu ştia că Grădina Botanică îi aparţine. „Am aflat de curând că Grădina Botanică e a noastră. Trebuie să vedem de unde facem rost de bani să o amenajăm, fiindcă este degradată“, afirma cu puţină vreme în urmă primarul Craiovei, Antonie Solomon. Potrivit site-ului guvernului, 102 localităţi vor primi finanţare din Fondul de Mediu pentru realizarea de spaţii verzi în comunităţile lor. „Este pentru prima dată în 17 ani când guvernul dă bani pentru realizarea de spaţii verzi“, a declarat Attila Korodi, ministrul mediului. Suma totală alocată implementării este de 58,7 milioane de lei, printre proiectele selectate regăsindu-se: amenajarea unui parc dendrologic în şanţul Cetăţii Oradea – 1,397 milioane de lei, reabilitarea grădinii publice „Mihai Eminescu“ din Botoşani – 1 milion de lei, amenajarea de spaţii verzi în oraşul Copşa Mică – 1 milion de lei, reabilitarea parcului public din staţiunea Moneasa – 250.000 de lei.
