Pensionarii se plâng că sumele alocate de Casa de Asigurări de Sănătate unităţilor particulare sunt departe de a acoperi solicitările asiguraţilor şi că printre perdanţi se numără foarte multe persoane vârstnice.
Reprezentanţii pensionarilor din judeţ au cerut ieri prefecturii, Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Olt şi Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) să intervină la Ministerul Sănătăţii pentru ridicarea plafonului contractual la furnizorii privaţi de servicii medicale paraclinice care au contracte cu CJAS. Vârstnicii se plâng de faptul că fondurile pentru analizele medicale de laborator de care beneficiază furnizorii privaţi în baza contractelor cu CJAS se termină, de regulă, în primele zece zile ale lunii şi că foarte multe persoane bolnave nu mai ajung să-şi facă analizele medicale. Reprezentanţii Consiliului Judeţean al Persoanelor Vârstnice (CJPV) şi cei ai Asociaţiei „Pensionarul“ Olt au solicitat CJAS un raport detaliat al sumelor contractate cu furnizorii de servicii medicale paraclinice pentru acest an, document prezentat ieri de dr. Ortansa Ciobanu, directoarea medicală a Casei, în cadrul Comisiei de dialog pentru persoanele vârstnice.
Bugetarii, ocoliţi de populaţie
În vreme ce ambulatoriile de specialitate ale spitalelor din judeţ înregistrează trimestrial economii în activităţile paraclinice, unităţile particulare rămân fără fonduri în primele zece zile ale fiecărei luni din cauza adresabilităţii foarte mari a populaţiei. Încrederea oamenilor în posibilităţile profesionale şi tehnice ale ambulatoriilor de specialitate din spitale este în scădere, astfel că acestea nu reuşesc să cheltuiască banii alocaţi de CJAS prin contract, înregistrând economii trimestriale. Banii rămaşi pot fi redistribuiţi furnizorilor particulari, însă abia către finalul anului, potrivit prevederilor legale în vigoare. Reprezentanţii pensionarilor doresc ca plafoanele lunare pentru acest tip de servicii să se facă în funcţie de solicitările asiguraţilor, şi nu pornind de la standardele în vigoare. Ei susţin că acest lucru s-ar putea realiza dacă din judeţ ar porni o iniţiativă concertată din partea mai multor instituţii publice abilitate către Ministerul Sănătăţii, care, la rândul său, să facă demersuri către forurile legislative. „Noi ştim că multor pensionari care merg să-şi facă analize de laborator li se spune că nu mai sunt fonduri. Oamenii au mai multă încredere în furnizorii de servicii medicale particulare decât în ambulatoriile de specialitate ale spitalelor, iar asiguratul are dreptul legal să se adreseze cui vrea el pentru probleme de sănătate. Legea este lege, dar lucrurile pot fi schimbate şi de jos în sus dacă se vrea cu adevărat. Furnizorii privaţi de servicii medicale să primească bani mai mulţi dacă adresabilitatea este mare“, a spus, în comisie, Florea Mitroi, preşedintele CJPV.
Concluzii nemulţumitoare
Concluziile de la finalul şedinţei, prezidată de subprefectul Gigel Ştirbu, au fost: „am venit, ne-am văzut, am plecat“. Reprezentanta CJAS a invocat litera legii şi neputinţa de a se abate de la ea, reprezentanta ASP, dr. Ramona Lesnic, a apărat profesionalismul celor din laboratoarele ambulatoriilor, spunând că nu înţelege de ce privatizaţii sunt mai căutaţi de populaţie, iar subprefectul n-a putut decât să promită că sinteza şedinţei va ajunge la Ministerul Sănătăţii.
Pentru serviciile medicale paraclinice din judeţ sunt prevăzute fonduri aferente anului în curs de peste 3,3 milioane de lei, la care se va adăuga procentul de zece la sută reţinut din fondurile alocate. Pentru analize de laborator, CJAS a încheiat contracte cu opt unităţi medico-sanitare particulare şi cu patru ambulatorii de specialitate din structura spitalelor, în valoare totală de peste 2,1 milioane de lei. Pentru ecografie au fost încheiate două contracte de aproape 40.000 de lei, iar în domeniul radiologiei şi imagisticii medicale, CJAS are contracte cu trei unităţi particulare şi cu patru ambulatorii, care primesc în acest an aproape 1,1 milioane de lei. Deşi unităţile particulare nu fac faţă solicitărilor, acestea vor primi fonduri provenite din economiile spitalelor abia în trimestrul III sau IV, prin redistribuire. Nemulţumirile pensionarilor ar putea dispărea numai prin modificări ale legislaţiei în domeniu. Dar, cum la nivelul instituţiilor publice abilitate nu se prevăd iniţiative, iar autorităţile judeţului se mulţumesc să transmită mai-marilor de la Bucureşti doar sinteze seci ale întâlnirilor cu pensionarii, aceştia au de aşteptat până când vor apărea răspunsuri la nemulţumirile lor.
