Anul 2004 se incheie peste citeva zile fara ca autoritatile judetului sa fi rezolvat problema granitelor administrative ale Craiovei. De ani de zile, fara sa-i pese cuiva ca se savirseste o ilegalitate crasa, municipalitatea jecmaneste bugetele comunelor invecinate de taxe si impozite care li s-ar cuveni. Fostul prefect de Dolj, Cornel Mondea, s-a facut ca nu stie de aceasta problema, cel care i-a urmat, actualul deputat Ion Calin, a promis ca va pune ordine in chestiunea granitelor, dar n-a facut mai nimic in acest sens, iar actualul prefect, Virgil Boboc, nu se oboseste nici el sa intreprinda ceva, desi are o casa exact in zona pe care Craiova si-o disputa cu proaspata comuna Circea. Asa se face ca fostul primar, Vasile Bulucea, a incalcat nestingherit limitele administrative ale Craiovei, deturnind sume importante in dauna nevoiasilor din comunele limitrofe. Iar succesorul lui, Antonie Solomon, o tine tot asa, nepasindu-i ca o lege stabileste clar granitele Craiovei.
Sume de ordinul zecilor de miliarde au fost deturnate in ultimii ani de municipalitatea craioveana, ilegalitate trecuta cu vederea de conducerea Prefecturii Dolj, dar si de politisti ori procurori, care se fac ca nu au auzit de aceasta problema. Concret, este vorba despre taxe si impozite, pe terenuri, cladiri, salarii etc. pe care le incaseaza Craiova, de la institutii sau persoane, din zone care sint, de fapt, dincolo de granitele municipiului, pe teritoriul administrativ al localitatilor limitrofe.
Primarul Solomon continua ilegalitatile fostului primar Bulucea
Limitele administrative ale tuturor localitatilor din Romania au fost stabilite prin Legea nr. 2/1968, iar de atunci nu s-au facut decit modificari minore in aceasta privinta. Dumitru Cernatescu, arhitectul-sef al judetului, sustinea ca astfel de probleme exista cu toate comunele din jurul Craiovei: Podari, Cosoveni, Circea, Malu Mare, Pielesti: „Situatia a fost generata de necesitatea extinderii orasului dincolo de limitele sale administrative. Pe acest considerent, in anul 2000 a fost aprobat un Plan de Urbanism General (PUG) al municipiului Craiova, care a primit toate avizele necesare, deci este perfect legal. Doar ca acest PUG este doar o viziune asupra extinderii perimetrului construibil al orasului in urmatoarea perioada, fara sa corespunda cu granitele administrative ale municipiului, stabilite in 1968, care ramin valabile pina vor fi modificate prin alta lege“.
Legea n-a fost insa modificata pina in prezent. Pentru a se putea acoperi vidul legislativ, s-a incercat incheierea unor protocoale cu primarii comunelor invecinate Craiovei, protocoale care n-aveau insa nici o valoare juridica. Povestea acestor protocoale o cunoaste cel mai bine Marin Nicoli, subprefect de Dolj in perioada semnarii lor. „In iulie-august 1996, Primaria Craiova a semnat cu toate primariile vecine o serie de procese- verbale de predare-primire a unor terenuri. Acordul primarilor era primul pas pe care il faceam in vederea acoperirii legale a extinderii teritoriului municipiului Craiova. Cum limitele administrative au fost fixate printr-o lege, urma sa promovam un proiect de lege care sa le modifice conform intinderii actuale a orasului. N-am mai apucat sa promovam legea, pentru ca au venit alegerile“, a precizat fostul subprefect de Dolj. Marin Nicoli a tinut sa sublinieze ca amintitele protocoale cu primarii localitatilor din jurul Craiovei aveau doar valoarea unor simple acorduri de principiu, fara sa fi fost respectata procedura legala: „Aceste documente nu aveau in spate hotariri ale consiliilor locale, care sa le dea valoare. Urma ca protocoalele sa fie aprobate de consiliile locale, ceea ce nu s-a mai intimplat, pentru ca n-am mai apucat“.
Intr-adevar, fosta echipa de la Prefectura Dolj si Primaria Craiova din 1996 n-a mai apucat sa promoveze un proiect de lege pentru modificarea limitelor administrative ale Craiovei, pentru ca a aparut pe firmament nea Vasile Bulucea, pe atunci proaspat ales din partea PSM in fruntea municipiului. Si asa au trecut anii – vom intra curind in al noualea – Craiova s-a tot extins, dar Vasile Bulucea n-a mai facut nimic in aceasta directie. Ilegalitatea a ramas, ba, intre timp, in 2000, s-a aprobat si PUG-ul, dar limitele administrative tot nu s-au modificat. Iar actualul primar, Antonie Solomon, nu se dezminte nici el, continuind sa „suga“ bani din impozite si taxe cuvenite localitatilor invecinate Craiovei.
Metro Craiova se afla la Circea, Selgros Craiova – in comuna Malu Mare
In timp, problemele s-au agravat. A fost construit METRO Craiova, care – asa cum sustineau arhitectul-sef al judetului, dar si fostul subprefect, Marin Nicoli – se afla, fara discutie, pe teritoriul administrativ al Cosoveniului, acum pe teritoriul noii comune Circea. „METRO a fost ridicat exact pe terenurile preluate de Craiova printr-un protocol fara acoperire legala, deci care apartinea de Cosoveni, in prezent de Circea“, a precizat Nicoli.
Si nu e vorba doar de METRO. Noua afacere Cash&Carry care s-a ivit la orizontul Primariei Craiova este atit de misterioasa, incit oficialii de la Malu Mare nici nu auzisera de ea. „SELGROS? Care SELGROS? Am auzit si noi ca s-ar construi asa ceva, dar am aflat de treaba asta abia cind am vazut placuta indicatoare, pe care se mentioneaza ca Primaria Craiova a dat autorizatia de construire. Terenul de acolo apartine administrativ de noi, dar n-a venit nimeni la primarie sa ne spuna despre ce se face acolo. Probabil ca Bulucea incearca sa faca cu noi cum a facut cu METRO si Cosoveniul, adica sa ia toate taxele, iar noi sa nu primim nimic, desi avem tot dreptul“, a precizat Gheorghe Florescu, cel care a ocupat din 1990 functia de secretar al Primariei Malu Mare si cunostea mai bine ca oricine situatia acestor terenuri.
Tacerea din jurul viitorului edificiu al SELGROS Craiova este atit de adinca, incit proiectantul supermarketului a aflat de la redactorii GdS de conflictul care mocneste in jurul terenului pe care se va inalta constructia. „Eu stiam ca terenul este pe teritoriul administrativ al Craiovei, cel putin asa mi s-a spus mie. Asemenea ambiguitati cu limitele administrative au fost si la noi, in judetul Covasna, unde avem sediul firmei, dar
s-au rezolvat de mult. O asemenea inadvertenta trebuie rezolvata cumva si la Craiova“, a declarat Vivian Gheorghiu, directorul firmei romano-germane V&K, proiectantul viitorului complex SELGROS Craiova, ocupindu-se, printre altele, si de obtinerea autorizatiei de construire. Autorizatie care a fost eliberata – ca un facut – de Primaria Craiova, pe 12 noiembrie 2002, tot fara stirea Primariei Malu Mare.
Complexul SELGROS Craiova urmeaza sa fie realizat pe partea dreapta a drumului de la Craiova catre Caracal, vizavi de DAEWOO Craiova. Autorizatia de construire pentru acest supermarket a fost eliberata in 2002 de Primaria Craiova, semn clar ca municipalitatea urmarea sa incaseze toate taxele si impozitele de aici. „Conform impartirii administrative a Romaniei, teritoriul administrativ al comunei Malu Mare incepe de la podul pe care trece linia ferata Craiova-Calafat. De acolo, pe partea dreapta, spre Caracal, incepe Malu Mare. Dintre toate firmele si institutiile aflate in aceasta zona, majoritatea nu plateau taxe si impozite la bugetul comunei noastre“, se plingea inca de acum un an fostul viceprimar de Malu Mare, Gheorghe Stanescu.
Primaria Craiova da dureri de cap si justitiei
Amintitul plan de urbanism general le-a dat dureri de cap si salariatilor Biroului de Carte Funciara al Judecatoriei Craiova. Din postura de presedinta a institutiei, judecatoarea Denis Munteanu, s-a plins si ea, inca de acum un an, de problemele pe care le avea cu intabularea terenurilor aflate in zona pe care municipalitatea craioveana si-o anexase ilegal. „Printr-o hotarire de consiliu local, Primaria Craiova si-a extins teritoriul administrativ, dar fara a face demersurile sa se modifice si legea. Pina nu se va da o noua lege, nu avem cum sa intabulam terenurile pe teritoriul administrativ al Craiovei, cu toate ca au fost introduse in PUG. Problema cea mai mare este cu titlurile de proprietate emise pe Craiova, dar, de fapt, terenurile se aflau pe teritoriul administrativ al Cosoveniului. In astfel de situatii, mentionam si noi la intabulare «terenul se afla in Craiova», facind apoi precizarea «pe teritoriul administrativ al comunei Cosoveni». Intr-o asemenea situatie, taxele si impozitele se cuvin Cosoveniului, problema este ca, nu stiu de ce, le incaseaza tot Craiova. Cit despre autorizatiile de construire pe astfel de terenuri, legal este sa fie eliberate nu de Craiova, ci de comuna Cosoveni, pe al carei teritoriu administrativ se afla“, a mentionat judecatoarea Denis Munteanu. Asta era cu mai bine de un an in urma, dar situatia nu s-a schimbat cu nimic intre timp, cu exceptia faptului ca problemele de teritoriu ale Cosoveniului le-a preluat proaspata comuna Circea.
Anexarea de teritorii a atins insa si alte localitati. Astfel de probleme exista si cu Malu Mare, Pielesti, Podari, de fapt cam cu toate comunele invecinate Craiovei. Substratul acestei ilegalitati este, de fapt, o afacere cu profit de zeci de miliarde pentru speculantii de terenuri care au ceva relatii in primarie. Schema e simpla: cumperi citeva hectare de teren agricol pe teritoriul unei comune limitrofe Craiovei, pe un pret de nimic, apoi, tragind citeva sfori sus-puse si „ungind“ corespunzator functionari inalti ai primariei municipiului, reusesti sa faci in asa fel incit tarlaua ta de porumb sa devina teren intravilan al Craiovei, taman gata de parcelat si vindut la fraieri. Utilitatile – apa, canalizare, drum, retea electrica si de gaze naturale – le va suporta primaria. Pretul terenului insa poate creste si de 100 de ori, astfel ca tot te alegi cu sume de pina la 300.000 de euro pe hectar, mai putin comisioanele de platit celor care te-au ajutat sa transformi extravilanul comunei in intravilan al municipiului. Doar ca, pina la modificarea Legii nr. 2/1968, tot taran ramii. Mai rau e atunci cind pagubitul – care a cumparat terenul pe bani grei, ca sa-si faca o casa in Craiova – afla ca pamintul nu e in oras, ci la tara, si nu e intravilan, ci extravilan, asa ca n-are voie sa faca acolo casa, ci doar un grajd pentru animale.
Promisiunea si scarpinatul nu costa nimic
In urma campaniei derulate de GdS pentru lamurirea acestei situatii ilegale, fostul prefect de Dolj, in prezent deputatul Ion Calin, a incercat sa „cosmetizeze“ ilegalitatea savirsita de Vasile Bulucea. A dispus, cu mai bine de un an in urma, ca Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Dolj sa efectueze o cartografiere a granitelor municipiului, etapa urmatoare fiind organizarea unei intilniri „de gradul III“ intre primarul Craiovei si primarii localitatilor invecinate, pentru o lamurire, cit de cit, a situatiei, si pentru promovarea unui proiect de modificare prin lege a limitelor administrative ale municipiului. „Cum limitele administrative sint stabilite prin lege, trebuie sa fie modificate tot printr-o lege, un proiect in acest sens urmind sa fie propus guvernului si parlamentului chiar de noi“, spunea, la mijlocul anului 2003, prefectul de atunci, Ion Calin. Doar ca prefectul, devenit intre timp deputat, a uitat destul de repede ce a promis, dovedind cit de mult adevar ascunde o veche vorba romaneasca, conform caruia promisiunea si scarpinatul nu costa nimic.
Actualul prefect, Virgil Boboc a promis si el ca va lua masuri in aceasta privinta. Nu de alta, dar Boboc isi are casa chiar in „linia I“ a „razboiului“ dintre Circea si Craiova, nestiind nici el prea bine daca este orasean de Craiova sau taran de Circea. „Vom rezolva aceasta problema inainte de sfirsitul anului 2003, la sfirsitul lunii noiembrie sau, cel mai tirziu, la inceputul lui decembrie“, promitea fostul subprefect Boboc, in prezent prefect, cu mai bine de un an in urma. Totul a ramas la stadiul de promisiune, aratind cit de tare il „misca“ aceasta problema si pe actualul prefect.
Peste citeva zile se incheie anul 2004 si incepe 2005. Un nou an fiscal, in care firme si proprietari de imobile sau terenuri trebuie sa-si plateasca din nou impozitele. Insa nu prea stiu unde, pentru ca prefectul Virgil Boboc nu si-a facut nici timpul si nici curajul sa stopeze aceasta ilegalitate, savirsita sub obladuirea ex-primarului Vasile Bulucea si continuata de actualul primar, Antonie Solomon.
