16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocal„Romania arata si mai rau decit Bulgaria“

„Romania arata si mai rau decit Bulgaria“

Sub acest titlu, cotidianul bulgar Sega publica pe o pagina un reportaj, din care va oferim unele fragmente.

„Cum poate Bulgaria sa fie primita in Uniunea Europeana?“, a intrebat in urma cu o saptamina un ziarist olandez. „In Bulgaria, satele sint adevarate ruine, orasele sint murdare, iar drumurile sint intr-o stare catastrofala“, a scris autorul in ziarul sau.

Mass-media bulgare s-au simtit jignite, dar au fost tolerante intrucit oricine a fost la vest de Kalotina stie ca ziaristul olandez are dreptate. Sa incepem sa ne autoconvingem ca nu este asa ar insemna sa fim fatarnici.

Sint obligat insa sa subliniez ca ziaristul olandezul nu este corect pina la capat. Traversind Balcanii, el a omis un stat. Iar acolo satele sint mai ruinate, orasele sint mai murdare, iar drumurile sint intr-o stare mai proasta decit cele ale Bulgariei. Incredibil, dar adevarat!

Ca si ziaristul olandez, am calatorit cu masina in jur de 600 de kilometri intr-o tara straina si descriu ce am vazut.

In Romania, statul de care ne-au despartit pe drumul spre Uniunea Europeana, verdeata este singura care poate sa ascunda macar o parte din mizeria de pe drumuri, cimpuri, case, blocuri si strazi . Suna ciudat calculele unor servicii internationale, ca venitul mediu al romanilor este mai ridicat decit al nostru intrucit bunastarea si aspectul exterior ar trebui sa fie notiuni care se presupun reciproc.

In Romania, tara al carei pamint este inca aproape in intregime de stat, privatizarea si restituirea sint la un nivel mai scazut decit in Bulgaria. Si acest lucru este vizibil.

Primul soc, chiar si pentru un bulgar obisnuit cu privelisti urite, vine imediat dupa podul de peste Dunare. Pustietate galbui-cenusie, stilpi electrici, baraci tiganesti, ciini vagabonzi, darapanaturi. Soseaua este presarata cu gropi si noroi provenit de la nenumaratele carute. Sa nu uitam ca atelajele cu tractiune animala si autoturismele Dacia sint principalele mijloace de transport prin provincia romana. Gropile, noroiul si o marcare ciudata (niste linii galbene) continua pe tot parcursul celor 60 de kilometri pina la Bucuresti. Aproape acelasi lucru este si pe drumul spre Brasov.

Satele, mai ales la cimpie, sint mizere, iar casele-paraginite. Aproape toate au acoperisuri de tabla ruginita si garduri din lemne aproape putrezite. Cind era sa-mi spun cu voce tare cit de rele sint toate acestea, mi-am amintit de zecile de privelisti asemanatoare din Bulgaria si am tacut.

In Romania, 90 la suta din pamint este nelucrat si napadit de vegetatie. Cimpuri intregi sint acoperite cu sticle de plastic si pungi de nailon intrucit romanii au obiceiul sa arunce gunoiul unde le vine. Dar numai ei, nu-i asa?

Bucurestiul este Mecca pentru constructiile din prefabricate. Blocuri de acelasi tip, gri-bej, cu fatade peticite si gradinite sapate in fata lor. Strazi prafuite, noroioase si trotuare crapate, borduri farimitate, asfalt macinat si vagi amintiri de spatii verzi.

In capitala Romaniei s-a construit mult si fara sens, actiunea unui regim comunist cu directive timpite si planuri cincinale. In Romania ai sentimentul ca mergi continuu prin cartierul „Hagi Dimitar“ din Sofia, nimerind din cind in cind in „Mladost“ si „Liulin“. Balcoanele sint inchise cu sticla amplasata pe un schelet metalic.

Acum nu se mai construieste in Bucuresti. Nu stiu din ce motive. Poate fi o problema care tine de proprietate. Sa nu uitam ca majoritatea romanilor traiesc in locuinte de stat. Ici-colo, se mai vede cite o cladire inceputa. Din acest punct de vedere, peisajul este total diferit de cel de la Sofia.

La periferia Bucurestiului, linga fabrica de cafea a unei cunoscute firme occidentale, se vad ruinele unor intreprinderi socialiste, citiva ciini si un loc pentru aruncat gunoi. Ilegal, evident. In timp ce ma gindeam ca si la Sofia sint astfel de frumuseti, din fabrica a iesit un muncitor care a varsat cu nonsalanta un container cu deseuri la 20 de metri de intrare. Apoi s-a intors cu sentimentul ca si-a facut bine treaba.

Brasovul – cealalta fata a Romaniei- se afla pe versantul de nord al Carpatilor si are un centru vechi deosebit. Orasul vechi seamana mai mult cu Praga sau Salzburg decit cu unul est-european. Este explicabil intrucit in sec. XV-XVI orasul a fost in Austro-Ungaria, s-a numit Kronstadt si aici au trait foarte multi nemti. Brasov are si o strada comerciala, cu cladiri in stil secession, care seamana uimitor cu strada principala din Plovdiv. Tocmai aici, un rom obraznic se opreste din mincatul semintelor, sare de pe banca si ma ataca: „Domnule, domnule!“ Incearca sa-mi vinda un binoclu NATO. Porneste de la 60 de dolari si coboara la 10. Merge alaturi de mine, balmajeste ceva si-mi vira binoclul in mina, pina cind vede in apropiere un politist. Atunci fuge! Ma intreb daca vreun tigan de-ai nostri ar fi fost impresionat de politist. Presupun ca nu. La 100 de metri de vechiul centru insa, idila arhitectonica se termina – din nou blocuri gri-galben din prefabricate, trotuare crapate si tot felul de gunoaie pe jos. Este vizibil ca obiceiul de-a ingriji numai centrul orasului nu este inventia primarilor bulgari.

Pe drumul de intoarcere in Bulgaria imi amintesc ca, dupa ziaristul olandez, politicienii de la Bruxelles nu au o reprezentare prea clara despre granitele istorice ale Europei. El sustine ca oricine isi da seama cind intra pe teritoriul fostului Imperiu Otoman. Ei da, dar Romania aproape ca n-a simtit „prezenta“ turca. Este evident ca nu numai orientalismul este motivul de a imprastia gunoaiele in toate directiile si, in acelasi timp, de a te lamenta ca nu curata nimeni. Acesta este, mai ales, un rezultat al mentalitatii comuniste create in timp: ce-i al meu e al meu, ce-i strain e comun.

Evident, in doua zile, Romania m-a obosit mult. Dar cind vad soseaua de centura a orasului bulgar Ruse si gunoaiele de pe linga ea abia daca ramin surprins. Nu e loc de surprize – uritenia nu este aici de azi, pur si simplu m-am obisnuit cu ea. Exact cum romanii s-au obisnuit cu a lor.

La astfel de lucruri sumbre ma gindesc in timp ce calatoresc pe bine intretinuta sosea spre Sofia. Deodata vad doi barbati in canadiene portocalii, care inteapa cu niste bete ceva de pe linga drum si-l baga in saci. Imi dau seama ca oamenii aceia curata gunoaiele si aproape imi dau lacrimile de induiosare.

Iar cind, putin mai incolo, vad un tractor modern ca ara pamintul tare, imi vine sa cobor din masina si sa-i aplaud.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS