Cum a ajuns un bolnav infectat cu HIV la Poiana Mare? Greu de stiut! Raspunsurile primite sint incomplete deocamdata. Poate ca, pina la urma, vom afla ca mortul a fost de vina deoarece s-a grabit sa implineasca 18 ani si sa piarda astfel protectia oferita de un centru de plasament. Cert este ca tinarul a fost dus pentru un control de rutina la Poiana Mare si a murit patru zile mai tirziu, de foame si frig, in camera de izolare.
Fosta conducere a spitalului sustine ca Valentin Cimpeanu, tinarul de 18 ani care a murit in Spitalul de la Poiana Mare, a fost trimis aici de Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului (DPDC) Dolj; DPDC Dolj respinge acuzatia si spune ca tinarul a fost trimis la Centrul Medico-Social de la Cetate, si nu la Poiana Mare. Nici conducerea Centrului Medico-Social de la Cetate nu se lasa mai prejos si arata cu degetul tot catre DPDC Dolj si sustine ca personalul de la directie l-a abandonat pe tinar in pielea goala si fara nici un fel de medicamente.
Valentin Cimpeanu a stat prin centrele de plasament din Craiova de la virsta de patru ani. Diagnosticul a fost intirziere mintala profunda QI – 30, encefalopat, handicap congenital si infectie HIV.
La implinirea virstei de 18 ani, in septembrie 2003, conducerea Directiei pentru Protectia Drepturilor Copilului Dolj a facut o adresa prin care solicita internarea tinarului intr-o unitate medico-sanitara de specialitate.
„Noi am solicitat internarea lui in Spitalul de la Poiana Mare deoarece tinarul avea si probleme psihice. DSP nu a fost de acord cu internarea tinarului acolo“, sustine Victoria Croitoru, directoarea DPDC Dolj. De comun acord, cele doua institutii au convenit sa-l interneze pe Valentin in Centrul Medico-Social de la Cetate.
„De la noi a plecat cu tot ce avea nevoie, inclusiv cu medicamentele pentru infectia cu HIV pentru toata luna februarie. Nu puteam sa ne asumam noi responsabilitatea trimiterii lui acolo, pentru ca, repet, nu noi l-am trimis“, a mai spus Victoria Croitoru.
„Se dadea cu capul de pereti si isi bea urina“
„Nu-i adevarat ca a venit cu tot ce trebuie. A venit aproape in pielea goala, cu un dosar si atit. A trebuit sa facem zeci de interventii ca sa ni se dea medicamentele pentru HIV“, a spus dr. Elena Onel, directoarea Centrului Medico-Social Cetate.
La o saptamina dupa ce a fost trimis la Cetate, Valentin a devenit foarte agitat. Medicii sustin ca tinarul a spart geamurile la salon, se dadea cu capul de toti peretii si isi bea urina.
„La putine zile dupa ce a venit la noi, mai exact pe 9 februarie, a trebuit sa-l trimitem la Poiana Mare pentru un control. Si asta, dupa ce am dat sute de telefoane la DSP si Centrul de Plasament nr. 7 ca sa intrebam ce facem cu tinarul. De la centrul de plasament ni se spunea ca este major si ca ei nu mai au ce sa-i faca, iar DSP ne-a promis ca il va interna in Centrul de la Melinesti, fiind o unitate de neuropsihiatrie“, a spus dr. Elena Onel.
Dupa ce i s-a facut controlul de specialitate, i s-au prescris somnifere si a fost din nou trimis la Cetate.
„Medicamentele i le-am cumparat noi, cu banii nostri. Am urmat intocmai instructiunile celor de la Poiana Mare, dar degeaba. Tinarul era tot agitat si isi facea singur rau“, a adaugat Elena Onel.
Pe 13 februarie, Valentin Cimpeanu a ajuns din nou la Poiana Mare, iar patru zile mai tirziu a murit rapus de foame si frig. Alocatia de hrana pentru un seropozitiv este de aproape o suta de mii de lei pe zi, iar dupa cum arata fisele de alimente de la Spitalul Poiana Mare, bolnavii de acolo maninca de maximum 25.000 de lei pe zi. Alocatie normala, din punctul de vedere al lui Ovidiu Brinzan, ministrul sanatatii.
Inca de la nastere, de soarta lui Valentin Cimpeanu nu s-a interesat nimeni. Pobabil ca moartea lui va fi trecuta sub tacere si considerata fireasca pentru cineva fara capatii ca el.
