Psihologii din MApN lucreaza la reforma sistemului de recrutari

Sistemul de asistenta psihosociala din unitatile militare a fost infiintat in 1997, dupa un val de sinucideri in armata, in 1996. Atunci s-a decis ca in marile unitati sa existe consilieri pe probleme psihologice pentru fiecare comandant. In 2000, posturile s-au desfiintat, in procesul de restructurare a armatei, dar au fost reintroduse din 2001, cind la conducerea SMG a venit generalul Mihail Popescu, a afirmat colonelul Nicula. In prezent, exista 80 de posturi la unitatile din tara, dar nu toate sint incadrate cu personal. Exista cite un asistent psiho-social in Centrele de recrutare din fiecare judet si sectoarele Capitalei, plus 20 de specialisti la Centrul Metodologic de Selectie Aptitudinala si Psihologica din Bucuresti, care realizeaza expertiza psihologica a militarilor care pleaca in misiuni peste hotare, a militarilor angajati cu contract si a viitorilor ofiteri ai armatei. Evenimentele tragice de la sfirsitul saptaminii trecute, cind doi militari in termen au fugit din post cu armamentul din dotare, omorind doua persoane si ranind o a treia, au adus in atentie un subiect complicat: sistemul de recrutare pentru satisfacerea stagiului militar si modul in care se realizeaza acest proces. Dupa ce, la mijlocul anilor ’90, sinuciderile erau frecvente in armata, ulterior dezertarile au devenit un fenomen periculos, cu atit mai mult cu cit adesea dezertorii au asupra lor armamentul din dotare si munitia aferenta. Cazul Baragan-Magureanu pune in discutie modul in care se face recrutarea. Baragan fusese implicat intr-o altercatie cu un taximetrist, deci, teoretic, era o persoana pe mina careia nu era usor sa se lase o arma. In procesul de recrutare un rol important il are Sectia de Investigatii Psihosociale din MApN.

Acest compartiment lucreaza, de aproape un an si jumatate, la reforma sistemului de recrutare in armata, urmarindu-se compatibilizarea sistemului de selectie a militarilor cu cel din statele membre NATO, a declarat ieri seful Sectiei, colonelul Tudor Nicula. El a spus ca a fost definitivat proiectul de modernizare a sistemului de selectie pentru cadrele militare si acum se lucreaza la cel privind militarii in termen. Pentru reducerea numarului de sinucideri, dezertari sau acte de violenta in armata, este necesara imbunatatirea metodologiei de testare psihologica la recrutare, considera colonelul Nicula. Testele de inteligenta si personalitate ar trebui completate cu informatii despre individ, „antecedente personale“ de la scoala, din cartierul unde locuieste, de la politie si toate datele ar trebui cuprinse intr-un sistem informatizat, care sa usureze munca specialistilor. Intr-o prima faza, ar trebui ca tinarul recrutat sa se prezinte la incorporare cu foaia matricola de la scoala si liceu si cu cazierul de la politie. In cazurile deosebite, cind se constata rezultate foarte slabe la invatatura, note mici la purtare sau abateri disciplinare, investigatia ar trebui sa continue pe teren, pentru aflarea mai multor detalii despre persoana respectiva, a afirmat Tudor Nicula. Pe linga examenul medical, expertiza psihologica intregeste imaginea despre un tinar care urmeaza sa indeplineasca serviciul militar timp de sase luni sau un an, a apreciat seful Sectiei Investigatii Psihosociale din MApN.

El a adaugat ca, avind in vedere ca sint peste 100.000 de soldati care intra in sistemul de incorporare in fiecare an, numarul cazurilor de dezertare nu este foarte mare (circa 25 in ultimii sase ani). „Nici un sistem nu este perfect. Soldatii ar trebui verificati in unitati, in continuare, iar abaterile de la disciplina, deviantele comportamentale ar trebui semnalate. De multe ori insa sint trecute cu vederea, pe considerentul ca baiatul este tinar, risca sa intre in puscarie si sa-si distruga viata etc.“, a afirmat Nicula. Colonelul a mai spus ca problemele de comportament sint influentate de mediul familial, grupurile din cartier sau consumul de alcool de la virste mici. „Tinerii nu vin in armata ingeri si aici se transforma in diavoli“, a precizat oficialul MApN. El a apreciat ca nu este exclus ca devianta psihica si erodarea fizica a ultimelor generatii (din ultimii 10 ani) ar putea fi cauzate de saracie, de alimentatia necorespunzatoare. Specialistii MApN au propus ca noii recruti sa nu fie clasati in grupe valorice 0,1,2, ci „apt“ sau „inapt“, pentru ca un comandant de subunitate, de exemplu, nu stie sa interpreteze rezultatele pentru a decide in ce masura un militar sau altul poate efectua serviciul de garda, paza sau instructie. Grupa valorica 0 inseamna cel mai bun rezultat, iar 2 – cel mai slab.

Tinerii trebuie sa treaca un test de inteligenta si sint notati cu: 0 – inteligenta peste medie, 1 – inteligenta medie, 2 – inteligenta sub medie, dupa care completeaza un test de personalitate (trasaturi temperamentale) si li se cere sa dea o declaratie privind antecedentele penale. „Nu se masoara comportamentul, nu se fac predictii asupra comportamentului, iar pe de alta parte, sa nu uitam ca multi dintre infractori au o inteligenta peste medie… Sint sute de mii de tineri. Daca am avea posibilitatea sa stam de vorba cu fiecare, daca examinarea nu s-ar rezuma la un test scris, probabil rezultatele ar fi altele“, a mai spus Nicula. O alta propunere venita din partea psihologilor armatei este ca expertiza medicala sa fie facuta in spitalele militare, de catre medici militari, pentru ca medicul care l-a examinat pe unul dintre soldati sa fie mai usor de „gasit“, iar psihologii ar trebui sa faca parte din comisia respectiva, nu sa realizeze un examen separat. Colonelul Tudor Nicula considera ca mediul militar, in sine, nu conduce la sinucideri sau dezertari, desi conditiile stricte de viata si instructie din armata ii influenteaza pe tineri. Intr-un sondaj recent, realizat pe un esantion de 1.066 de soldati din toata tara, la intrebarea „Ati trait in armata momente in care v-ati gindit la sinucidere, razbunare violenta sau dezertare?“, 0,6 la suta au raspuns ca s-au gindit la sinucidere, 4 la suta s-au gindit la razbunare si 2 la suta la dezertare. Rata sinuciderilor (numarul de sinucideri raportat la o suta de mii de persoane) este mai mica, totusi, in armata, comparativ cu viata civila, in Romania, sustine Nicula, aratind ca in 1999 rata sinuciderilor in armata a fost de 10,9 (in total a fost de 21), in 2000 de 14,6 (in total de 20,3), iar in 2001 de 6,6. Aproximativ 90 la suta dintre evenimentele- sinucideri, dezertari, furturi – sint cauzate de probleme personale.