Frauda poate fi prevenita numai prin pedepsirea drastica a celor vinovati, iar in cazul Bancii Romane de Scont se incearca o diversiune de tipul celei de la FNI, prin tentativa de a culpabiliza institutiile statului, pentru a se deturna atentia de la persoanele cu adevarat vinovate, a declarat ieri Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere din cadrul BNR. Nicolae Cinteza afirma ca nu este dispus sa taca, desi se va incerca substituirea vinovatilor de la Banca Romana de Scont cu persoana sa, si ca putini „tepari“ ai sistemului bancar au fost pedepsiti, ceea ce explica apetitul pentru astfel de operatiuni. Va prezentam integral interviul cu Nicolae Cinteza.
„Cei care acuza nu cunosc nimic despre activitatea bancara“
– Domnule director, subiectul cred ca il banuiti. Banca Romana de Scont (BRS). Cum comentati acuzatiile care se aduc Bancii Nationale a Romaniei (BNR) legate de acest nou scandal?
– Sint mai multe variante pe care le gindesc. Prima, dar pe care o elimin rapid, este ca aceia care aduc astfel de acuzatii nu cunosc continutul activitatii de supraveghere. Supravegherea bancara n-a fost descoperita in Romania! O fac altii de multi ani, dupa principii unanim recunoscute si acceptate, iar noi de citiva ani folosim din plin experienta unor specialisti americani prezenti in BNR. Sint specialisti cu experienta in supraveghere precum John Edwald, Catherin Woldford, Susan Harliger sau Dan Lutzak, care au lucrat sau inca lucreaza in fiecare zi alaturi de noi.
Exista un Comitet international de coordonare a activitatii de supraveghere, cu sediul la Basel, ale carui principii au fost acceptate si introduse si de Romania. Romania doreste integrare. Vorbim zi de zi despre acest deziderat, atunci trebuie sa acceptam si principiile despre care am vorbit. Pe de alta parte, este a doua oara cind misiunea Fondului Monetar International nu mai considera necesara prezenta in Romania a unei delegatii pe probleme de supraveghere bancara. Mai mult, in ultimul raport FMI supravegherea bancara este apreciata ca unul dintre realele progrese facute de BNR, in special pe partea de evaluare bancara, de prevedere a riscului si de avertizare. A doua varianta la care ma gindesc e aceea ca „tipatul“ vine dinspre cei care, intr-un fel sau altul, cunoscind sau participind activ la ceea ce s-a intimplat la BRS, au devenit astfel complici. Imi vine in minte acum nemultumirea unor asa-zisi fondatori ai bancii fata de masura luata de BNR (n.r. – administrarea speciala) sau problema cu discheta fostului presedinte Teodor Nicolaescu, pe care subsemnatul a ridicat-o. N-au fost fondatori.
Am primit recent o scrisoare de la unul dintre fondatorii bancii. Continutul ei este total diferit de ceea ce s-a publicat in presa. Nu doi-trei directori din BRS reprezinta actionariatul fondator al bancii. In ceea ce priveste discheta… Ce s-ar fi intimplat daca cineva din banca, implicat in tranzactiile identificate ca frauduloase, ar fi folosit-o ulterior arestarii presedintelui bancii, pentru a efectua sau corecta anumite tranzactii? Aceste dischete sint personalizate, afiseaza automat la finele jurnalului contabil numele celui care a efectuat tranzactia. Care ar fi fost comentariul ziaristului daca, in timp ce noi verificam in banca tranzactiile respective, ar fi fost inregistrate tranzactii pe numele fostului presedinte? Am fost acuzati ca ridicam documente. Cum altfel putem proba acuzatiile respective ?!
Au fost patru-cinci documente originale care au fost inscrise in primul proces-verbal intocmit si ulterior predat politiei. La fel s-a intimplat si cu discheta. Si atunci imi vine in minte a treia varianta: ori se incearca intimidarea noastra, ori totul e o diversiune de tipul celei FNI. Se arunca vina pe institutiile statului, de preferinta cit mai multe, pentru a se deturna atentia de la persoanele cu adevarat vinovate. Nu sint dispus sa platesc pentru ceea ce au furat altii si nu sint dispus sa tac, chiar daca se va incerca substituirea vinovatilor de la BRS cu subsemnatul. Este exact politica de la FNI.
„Am sesizat neregulile de la BRS inca din decembrie“
– Si totusi, domnule director, supravegherea bancara nu putea sa sesizeze ce s-a intimplat acolo?
– Dar supravegherea a sesizat ca acolo se intimpla ceva! A aparut o contradictie intre solvabilitatea peste limita minima ceruta de BNR si lichiditatea imediata a bancii care, dupa o majorare a capitalului social cu 50 de miliarde de lei, scadea. Ceva era in neregula, si atunci, imediat dupa raportarea primita pe 10 decembrie pentru luna noiembrie, am declansat – pe 14 decembrie – concomitent la toate unitatile bancii, un control care, prin continutul sau, era diferit de ceea ce insemna supraveghere. Refuzul fostului presedinte Nicolaescu de a pune la dispozitia echipei de inspectie patru contracte de credit cu documentatia aferenta a fost urmat in aceeasi zi (19 decembrie) de comunicarea verbala pe care i-am facut-o ca, in aceste conditii, administrarea speciala e iminenta si de disparitia presedintelui. De altfel, primele arestari au fost efectuate pe 21 decembrie 2001, pe baza scrisorii si informatiilor furnizate de BNR. Evident, daca nu ar fi existat aceste sesizari, arestarile nu se puteau face doar pe baza articolelor din presa. In opinia mea, perspectiva imediata a administrarii speciale a fost mecanismul care a declansat publicarea imediata a inregistrarilor audio.
Altfel, nu-mi explic de ce n-au fost facute publice in intervalul de una-doua zile, imediat dupa inregistrare. Ceea ce a urmat se stie. Nu mai tirziu de vineri, 11 ianuarie, BNR a transmis politiei o lista cu 26 de persoane, beneficiari ai unor credite de la BRS pentru achizitionarea de actiuni pe piata necotata, care se fac vinovate de nerespectarea urmaririi destinatiei creditelor. Aceasta infractiune se pedepseste cu inchisoare de la cinci la 15 ani.
„Ancheta la BRS mi-a scos in fata multe aspecte si fapte pe care nici nu le banuiam“
– Reformulez intrebarea: Putea supravegherea bancara sa previna caderea BRS si fraudele de acolo? Sa nu uitam ca, prin doi mari clienti care au conturi deschise aici, se pare ca statul a fost destul de pagubit.
– O banca se poate prabusi chiar daca in acea banca nu s-a furat nimic. Cum? Simplu. Ca in orice afacere si aici intervine riscul. Exista risc de expunere, de curs, de dobinda, de credit, de management etc. Rolul nostru este de a identifica ori ce forma de risc in faza cind acesta se manifesta ca tendinta si de a-l limita la un nivel acceptabil. Nu sintem pindari. O frauda nu se poate preveni, ci doar descoperi dupa ce s-a produs. Ceea ce se poate discuta este viteza cu care este descoperita. In cazul BRS, ea a fost sesizata la aproximativ doua luni si jumatate de la prima preluare de sume din contul unui client, fara acceptul acestuia. Inchipuiti-va ce ar insemna ca toate tranzactiile unei banci sa fie supuse controlului preventiv al BNR! Intr-o banca pot fi milioane de conturi. Banca Comerciala Romana are deschise, de exemplu, peste 14 milioane de conturi si prin fiecare cont se pot face zeci de tranzactii intr-o singura zi. Exista o lege a contabilitatii, exista norme de evidenta contabila, exista controlul intern in fiecare banca si mai exista si constiinta fiecaruia. Exista totusi o metoda de a preveni fraudele, ca de altfel toate infractiunile prevazute de Codul Penal. Aceasta este pedepsirea drastica a celor cu adevarat vinovati, si acesta nu este atributul BNR. Ma tem ca in trecut foarte putini „tepari“ ai sistemului bancar au fost pedepsiti si asta poate explica apetitul crescut al altora pentru astfel de operatiuni. Cum sa previi o frauda cind cirdasia intre unii actionari si conducere, intre conducere si ceilalti salariati, intre hoti si reprezentanti ai unor pagubasi a fost la ordinea zilei?! Credeti ca intimplator cel mai pagubit client a fost unul cu capital de stat?! Credeti-ma ca, vazind circuitul banilor furati, am convingerea ca, macar in cazul Astra, furtul a fost dirijat si premeditat. O sa-mi spuneti ca exagerez. Ei bine, nu. Dupa controlul facut la BRS, inca din luna martie 2001 BNR a sesizat Oficiul de supraveghere in asigurari asupra expunerii societatii Astra pe un singur client – Construct Group International – operatiune care noua ni s-a parut suspecta, chiar daca nu prezenta riscuri pentru banca. Urmarea ?! S-a continuat pomparea de bani. De ce era nevoie sa transferi sume de la Citibank, Banca Romaneasca sau Banc Post in contul unei societati de valori mobiliare la BRS, societate care, din cite stiu, nici nu era autorizata ca intermediar pentru astfel de tranzactii?! Nu se puteau cumpara titluri de stat si prin cele trei banci?! In celalalt caz (n.r. – Posta Romana) daca singura judecata a fost nivelul dobinzii inseamna ca cei care au luat aceasta decizie nu stiu ca nivelul dobinzii iti poate semnala la nivelul riscului. Credeti-ma ca „ancheta“ la BRS mi-a scos in fata multe aspecte si fapte pe care nici nu le banuiam. Daca supravegherea inseamna ca trebuia sa intuim ce gindea sa inregistreze un presedinte de banca in evidenta contabila a bancii la ora 21.00, atunci nu ne-am facut datoria. Si va asigur ca sint multe de spus aproape despre fiecare pagubit.
„Se mai poate recupera ceva de la BRS“
– Vorbeati de circuitul banilor. Ce ne puteti spune?
– Cineva spunea ca banii sint fungibili si ca cine nu stie asta nu stie meserie. Ei bine, s-a inselat!! Uneori, banii lasa urme! Am sa va dau un exemplu. Sa presupunem ca aveti in portofel trei bancnote de 100.000 si mai imprumutati de la o colega doua bancnote de acelasi fel. Dar cumparaturile pe care le faceti va costa doua, si nu cinci cum credeati dvs. Care bancnote au fost folosite? Doua din ale dvs sau cele imprumutate? Imposibil de spus. Dar daca dvs. nu aveati nimic in portofel? Atunci raspunsul e simplu – cele imprumutate. Va pot spune ca, din miile de tranzactii verificate pina acum, doar intr-un singur caz nu am putut stabili circuitul complet al banilor. In toate celelalte cazuri, soldul contului inainte de efectuarea tranzactiei (cu alte cuvinte, ce exista in portofel) era nesemnificativ (de ordinul zecilor sau sutelor de mii) fata de sutele de milioane, miliardele si uneori zecile de miliarde care intrau si ieseau din contul respectiv. Va asigur ca circuitul sumelor a fost identificat.
– Domnule director, se mai poate recupera ceva?
– Personal, cred ca da, daca se actioneaza cum trebuie.
– Caderea BRS pune in pericol sistemul bancar romanesc?
– Aceasta banca reprezinta 0,2% din activele bancare. Raspunsul vine de la sine.
